📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
2.455 de societăți comerciale din județul Sibiu figurează cu activitatea suspendată, adică 9,2% din cele 26.641 de societăți aflate în funcțiune la 10 septembrie 2026. În paralel, primele șapte luni ale anului arată o schimbare substanțială în tipul de afaceri care intră pe piață: IT-ul crește cu aproape 32%, în timp ce restaurantele și tranzacțiile imobiliare au cu câte 23 de firme noi mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.
Cifra de 2.455 de firme suspendate înseamnă, practic, că aproape una din 11 societăți din județ are în prezent activitatea întreruptă temporar. Proporția este peste media națională, de 7,7%, iar Sibiul ocupă locul 12 între județe după rata suspendărilor și locul 16 după numărul absolut al firmelor aflate în această situație.
O fotografie a economiei, nu o numărătoare a celor care s-au oprit în 2026
Cifra trebuie însă citită corect. Cele 2.455 de firme nu reprezintă numărul societăților care și-au suspendat activitatea în cursul acestui an, ci stocul firmelor care figurează acum cu activitatea suspendată.
Baza consultată reține starea curentă a fiecărei societăți, nu istoricul acesteia. O firmă care și-a suspendat activitatea în 2023 și nu a mai revenit apare și astăzi în această statistică, în timp ce o firmă care s-a suspendat în urmă cu un an și ulterior și-a reluat activitatea nu mai apare în stoc.
Datele disponibile pentru 2026 arată, de altfel, că suspendarea nu este neapărat ultimul pas pentru o societate. În primele șapte luni ale anului, cel puțin 59 de firme sibiene au fost înregistrate cu reluarea activității, față de 46 în aceeași perioadă din 2025.
În același timp, radierile au crescut. În perioada ianuarie–iulie au fost identificate cel puțin 655 de societăți radiate, față de 558 în perioada similară din 2025, o creștere de cel puțin 17,4%. Datele sunt marcate cu „cel puțin” pentru că evidența radierilor se completează retroactiv, în valuri.
În pofida acestui avans al radierilor, Sibiul nu a ajuns pe minus în ceea ce privește numărul de firme. În primele șapte luni au fost înregistrate oficial 1.105 SRL-uri noi și cel puțin 655 de radieri, ceea ce înseamnă un sold demografic de cel mult 450 de firme. Județul se află astfel pe locul cinci între cele 42 de județe după acest indicator.
Numărul de SRL-uri nu spune toată povestea
La prima vedere, comparația anuală pare severă: 1.105 SRL-uri noi în ianuarie–iulie 2026, față de 1.308 în aceeași perioadă din 2025, adică minus 15,5%. Cu toate acestea, statistica
trebuie citită cu atenție. În iulie 2025 au fost înregistrate 333 de SRL-uri în Sibiu, față de aproximativ 162 într-o lună obișnuită. Vârful a fost real și s-a văzut în aproape toate județele, dar ridică artificial baza de comparație pentru primele șapte luni. Pe intervalul ianuarie–iunie, comparația este cu totul alta: 980 de SRL-uri noi în 2026, față de 975 în 2025, adică plus 0,5%.
Mai mult, o parte din dinamica antreprenorială s-a mutat către alte forme juridice. Numărul PFA-urilor nou înființate a crescut de la 785 la 902 în primele șapte luni, cu 117 în plus, respectiv 14,9%. Ponderea PFA în totalul înmatriculărilor a urcat de la 36,8% la 43,8%.
Per total, au fost 2.059 de înmatriculări în primele șapte luni din 2026, față de 2.134 în 2025, adică o scădere de 3,5%. Cu alte cuvinte, reducerea numărului de SRL-uri este parțial compensată de creșterea PFA-urilor, dar nu integral.
Municipiul Sibiu concentrează cea mai mare parte a scăderii
Fenomenul nu este uniform în județ. Dintre principalele localități, municipiul Sibiu este cel care concentrează cea mai mare parte a reducerii numărului de firme nou apărute. În primele șapte luni au fost înregistrate 502 firme noi în municipiul Sibiu, față de 589 în aceeași perioadă din 2025. Sunt cu 87 mai puține firme, adică aproape jumătate din diferența de 203 de SRL-uri dintre cele două perioade la nivel județean.
În schimb, Mediașul este singurul dintre marile centre urbane ale județului care nu înregistrează o scădere: 87 de firme noi în primele șapte luni, față de 85 în 2025. Șelimbărul a coborât de la 117 la 103, iar Cisnădie de la 92 la 75. Cristian și Tălmaciu au avut, în schimb, evoluții pozitive.
La nivelul celor 64 de localități pentru care există cel puțin o înregistrare sau o radiere în perioada analizată, 42 au avut sold pozitiv, 13 au rămas la zero, iar nouă au înregistrat mai multe radieri decât firme noi.
Afacerile noi se mută dinspre restaurante și imobiliare spre IT
Schimbarea cea mai interesantă apare însă atunci când nu mai numărăm doar firmele, ci ne uităm la domeniile în care sunt create. În IT, luând împreună diviziunile CAEN 62 și 63, au apărut 83 de firme noi în primele șapte luni, față de 63 în perioada similară din 2025. Creșterea este de 31,7%, adică 20 de firme în plus într-un singur an.
O creștere apare și la lucrările speciale de construcții, cu 82 de firme noi în 2026, față de 71 anul trecut. În schimb, construcțiile de clădiri au coborât de la 71 la 58 de firme noi.
La restaurante și alimentație publică, numărul firmelor nou apărute a scăzut de la 72 la 49, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 32%. În tranzacțiile imobiliare, numărul a scăzut de la 64 la 41, cu 36% mai puțin. Și în domeniul cazării au fost cu 12 firme noi mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Scăderi se înregistrează și în comerțul cu amănuntul, unde numărul firmelor noi a coborât de la 180 la 157, precum și în transporturile terestre, de la 116 la 99.
Datele pe domenii provin din registrul utilizat în analiza FirmeAlert. ONRC nu publică această defalcare pe domenii la nivel județean, iar baza analizată acoperă 98,7% din totalul oficial al înmatriculărilor din 2026, motiv pentru care cifrele pe domenii nu însumează exact cele 1.105 de SRL-uri raportate oficial.
Sibiul este puternic tocmai în domeniile care încetinesc
Schimbarea devine mai interesantă când este pusă lângă structura actuală a economiei județului.
Hotelurile și restaurantele reprezintă 6,96% din firmele sibiene aflate în funcțiune, față de 5,59% la nivel național. Tranzacțiile imobiliare reprezintă 5,35% din totalul firmelor din județ, față de 4,23% în România, iar Sibiul ocupă locul cinci între județe după această pondere. În cazul cazării, cele 694 de firme din județ înseamnă o pondere de aproximativ 1,9 ori mai mare decât cea națională.
Așadar, diminuarea numărului de firme noi din restaurante și imobiliare nu se produce în niște domenii marginale pentru economia sibiană. Vorbim chiar despre sectoare în care județul este deja mai bine reprezentat decât media națională.
În IT, situația este diferită. Cele 1.422 de societăți din informații și comunicații reprezintă 5,34% din firmele județului. Procentul este foarte apropiat de media națională de 5,50%, dar Sibiul ocupă locul șapte între județe. Mediana județelor este de 3,64%, ceea ce arată că ponderea IT-ului este una dintre componentele importante ale profilului economic al județului.
Un județ mai puțin comercial decât restul țării
Și structura generală a mediului de afaceri confirmă că Sibiul are un profil diferit de cel al multor alte județe.
Comerțul și service-ul auto reunesc 5.548 de societăți, respectiv 20,83% din firmele sibiene. La nivel național, ponderea este de 25,41%, iar Sibiul se află pe locul 41 din 42 de județe, doar Clujul având o proporție mai mică.
În schimb, construcțiile au 3.016 societăți, transportul și depozitarea 2.803, activitățile profesionale, științifice și tehnice 2.832, industria prelucrătoare 2.208, iar informațiile și comunicațiile 1.422. Hotelurile și restaurantele au 1.853 de societăți, iar tranzacțiile imobiliare 1.426.
2.455 de firme pe pauză, dar piața nu se golește
Tabloul rezultat din aceste date este mai complicat decât ar lăsa să se înțeleagă o singură statistică. Sibiul are un stoc de 2.455 de firme cu activitatea suspendată, iar radierile au crescut față de anul trecut. În același timp, județul a avut în primele șapte luni un sold pozitiv al firmelor, iar 59 de societăți și-au reluat activitatea.
În interiorul acestui tablou se vede însă o schimbare de structură. Restaurantele, imobiliarele, comerțul și o parte a construcțiilor au atras mai puține firme noi decât în urmă cu un an, în timp ce IT-ul și lucrările speciale de construcții au înregistrat creșteri.
Pentru economia sibiană, poate fi mai importantă tocmai această schimbare a profilului firmelor care intră pe piață decât variația brută a numărului de SRL-uri. Datele arată că, în 2026, județul continuă să adauge firme, dar acestea nu mai apar în aceleași proporții și în aceleași domenii ca în anul precedent.
Ștefania VESA
Răzvan NEGRU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Răzvan NEGRU