Adelin Vaicăr, CEO Overall Company
România a recuperat decalajul la capitolul infrastructură rutieră. Se deschid autostrăzi, se construiesc drumuri expres și se investesc miliarde de euro în mobilitate. Mai puțin vizibilă este însă investiția în ceea ce se întâmplă după inaugurarea șantierelor: siguranța celor care circulă pe aceste drumuri. De la trecerile de pietoni insuficient iluminate până la zonele de lucrări slab semnalizate, diferența dintre un drum modern și unul sigur este făcută, de multe ori, de infrastructura invizibilă. Adelin Vaicăr, CEO Solar Art – Overall Company, susține că iluminatul a încetat să mai fie un simplu echipament tehnic și a devenit o investiție în siguranță, eficiență energetică și calitatea spațiului public.
Între asfalt și tragedii există o verigă pe care autoritățile publice încă o ignoră. România a intrat într-o etapă în care infrastructura rutieră începe, în sfârșit, să recupereze întârzierile acumulate în ultimele decenii. Pentru județul Sibiu, această transformare este vizibilă aproape zilnic. Lucrările la Autostrada A1 Sibiu–Pitești înaintează, proiectul Autostrăzii A13 Sibiu–Făgăraș a intrat în execuție, iar investițiile în mobilitate promit să schimbe rolul economic al întregii regiuni.
Mai multe drumuri înseamnă însă și mai mult trafic. Mai multe camioane. Mai multe intersecții. Mai multe treceri de pietoni. Cu alte cuvinte, o expunere mai mare la risc.
Paradoxul este că, în timp ce miliarde de euro sunt investite în asfalt, poduri și viaducte, investițiile în elementele care pot preveni accidentele sunt adesea amânate sau tratate ca detalii tehnice.
Iar una dintre cele mai subestimate componente este iluminatul.
În percepția publică, iluminatul este asociat aproape exclusiv cu confortul. În realitate, el poate deveni un instrument de siguranță rutieră. O trecere de pietoni iluminată corect oferă șoferului câteva fracțiuni de secundă în plus pentru a observa pietonul și a reacționa. În multe situații, acele fracțiuni de secundă fac diferența dintre o frânare și o tragedie.
„Noi am pornit de la o idee foarte simplă: vrem să contribuim la salvarea de vieți”, spune Adelin Vaicăr, CEO Solar Art – Overall Company, explicând că tehnologia există deja, însă implementarea ei rămâne în urma nevoilor reale din teren.

Legea există. Siguranța încă depinde de voința administrației
În urmă cu aproape patru ani, România a făcut un pas important prin adoptarea Legii 278/2022, care obligă administratorii drumurilor să asigure iluminarea trecerilor de pietoni nesemaforizate.
În teorie, este una dintre cele mai importante măsuri adoptate în ultimii ani în domeniul siguranței rutiere. În practică, însă, implementarea rămâne fragmentată.
Potrivit lui Adelin Vaicăr, principalul obstacol nu este lipsa tehnologiei, ci lipsa unei abordări integrate. Multe administrații locale și județene nu dispun de resurse financiare dedicate, nu au specialiști care să fundamenteze investițiile și, uneori, nici nu cunosc obligațiile pe care legea le introduce.
„Nu există o viziune coerentă privind siguranța rutieră. Avem o lege, dar, ca de multe ori în România, implementarea ei este lentă. Ca să fiu mai diplomat, aș spune că avem un ritm redus de aplicare.
Există mai mulți factori. Primul este lipsa bugetelor. Legea a fost adoptată fără să fie însoțită și de alocarea fondurilor necesare implementării. Este o lege bună, însă administratorilor drumurilor nu li s-a spus și de unde vor obține finanțarea.
În prezent, doar pentru drumurile naționale s-a organizat o licitație și au început instalările. În cazul drumurilor județene, unde administratorii sunt consiliile județene, din cele 41 de instituții, plus Consiliul General al Municipiului București, a existat o singură licitație”, afirmă antreprenorul, care susține că a întâlnit inclusiv situații în care pentru iluminarea trecerilor de pietoni au fost utilizate corpuri de iluminat destinate grădinilor sau administrații care considerau că responsabilitatea aparține altor instituții.
Din perspectiva sa, problema este mai profundă decât lipsa finanțării. Ea ține de modul în care România continuă să privească infrastructura: investiția se oprește, de multe ori, odată cu turnarea ultimului strat de asfalt.
În realitate, drumul începe să producă valoare abia atunci când este sigur pentru cei care îl folosesc.

Sibiu poate deveni un model de infrastructură inteligentă
Puține județe concentrează, în același timp, atât de multe investiții în infrastructură precum Sibiu. Tocmai de aceea, specialiștii consideră că regiunea are șansa de a deveni și un laborator pentru noile tehnologii dedicate siguranței rutiere și eficienței energetice.
Exemple există deja. În mediul privat, sisteme inteligente de iluminat funcționează în showroom-ul Toyota Sibiu, unde intensitatea luminii se adaptează automat la lumina naturală pentru a menține condiții vizuale constante. La Kendrion, automatizarea iluminatului reduce consumul de energie fără a afecta activitatea din fabrici. La Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, modernizarea sistemului de iluminat a schimbat radical confortul spațiilor destinate relației cu publicul, iar în noul campus dual al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu va fi implementat un sistem care reproduce lumina naturală și urmează ritmul circadian al organismului uman.
Aceste exemple arată că tehnologia necesară există deja. Miza următorilor ani nu va fi dezvoltarea unor echipamente complet noi, ci extinderea lor din clădiri către infrastructura publică.
În condițiile în care județul Sibiu se transformă într-un nod rutier strategic pentru România, aceeași logică ar putea fi aplicată trecerilor de pietoni, intersecțiilor periculoase, pasajelor și zonelor de lucrări. Investiția în iluminat inteligent nu ar însemna doar facturi mai mici la energie, ci și drumuri mai sigure pentru comunitățile locale.
„Problema pornește, în primul rând, de la proiectant. Din tot ceea ce am văzut noi în licitații și în caietele de sarcini, problema nu este nici măcar în principal la beneficiar. Beneficiarul are partea lui de responsabilitate, pentru că nu știe întotdeauna ce să ceară proiectantului, însă veriga principală este proiectantul. Mulți nu sunt la curent cu noile standarde și cu noile tendințe și folosesc în continuare soluții depășite.
Luați, de exemplu, drumul dintre Sibiu și Brașov. Insulele de calmare a traficului sunt foarte greu de observat dacă nu circuli cu faza lungă. Nu sunt presemnalizate corespunzător. Dacă nu cunoști drumul, le vezi foarte târziu”, spune Adelin Vaicăr.
Dacă soluțiile moderne de presemnalizare și iluminare nu sunt prevăzute în proiectul tehnic, ele nu vor ajunge niciodată în teren. Constructorul execută ceea ce primește în documentație, iar beneficiarul recepționează ceea ce a fost proiectat. Astfel, o decizie luată într-un birou de proiectare poate influența, ani la rând, nivelul de siguranță al unui drum.
În multe state europene, zonele cu risc ridicat sunt tratate preventiv. Curbele periculoase, intersecțiile și trecerile de pietoni sunt semnalizate cu sisteme luminoase vizibile de la sute de metri distanță, astfel încât șoferii să fie avertizați înainte de a ajunge în punctul critic.
În România, astfel de soluții sunt încă excepții.
Adelin Vaicăr susține că tehnologia există și este accesibilă. Sistemele hibride, alimentate prioritar din energie solară și susținute de rețeaua electrică atunci când este necesar, pot funcționa permanent, indiferent de condițiile meteo. Mai mult, acestea pot integra senzori de prezență și sisteme luminoase sau acustice care avertizează simultan șoferii și pietonii.
Nu este vorba despre tehnologii experimentale, ci despre soluții utilizate deja în proiecte de infrastructură. Diferența este că ele trebuie gândite încă din faza de proiectare, nu adăugate ulterior ca măsuri compensatorii.
Cel mai ieftin produs este rareori cea mai ieftină investiție
Discuția despre iluminat ajunge inevitabil și la modul în care sunt realizate achizițiile publice. Criteriul dominant este „prețul cel mai mic”. Iar rezultatul este cunoscut: produse ieftine, cu durată redusă de exploatare, consum energetic mai mare și costuri repetate de înlocuire.
Din perspectiva specialistului, problema nu este existența licitațiilor, ci modul în care sunt formulate caietele de sarcini. „Nu suntem de acord cu criteriul prețului cel mai mic. Credem în produse corecte pentru prețul corect”, afirmă Adelin Vaicăr. El susține că autoritățile ar trebui să evalueze investițiile pe întreg ciclul lor de viață, luând în calcul consumul de energie, costurile de mentenanță și durata garanției, nu doar valoarea facturii inițiale.
Aceeași logică este deja aplicată în mediul privat. Companii din industrie preferă soluții integrate, în care furnizorul își asumă întreaga responsabilitate pentru proiectare, implementare și garanție. În administrația publică însă, accentul cade încă prea des pe costul inițial, nu pe valoarea pe termen lung.
Infrastructura viitorului va fi evaluată și prin numărul accidentelor evitate
Ani la rând, dezvoltarea infrastructurii din România a fost măsurată aproape exclusiv în kilometri de autostradă inaugurați. Este un indicator important, dar incomplet.
În următorul deceniu, succesul investițiilor publice va fi evaluat și prin alte criterii: câte accidente au fost prevenite, câtă energie consumă infrastructura, cât de sigură este pentru participanții la trafic și cât de bine răspunde schimbărilor tehnologice.
Pentru județul Sibiu, aflat în centrul uneia dintre cele mai importante transformări rutiere din România, această schimbare de perspectivă devine esențială. Odată cu deschiderea noilor autostrăzi și creșterea traficului, investițiile în siguranță vor trebui să țină același ritm cu investițiile în asfalt.
Uneori, diferența dintre o tragedie și o frânare la timp nu este făcută de o lucrare spectaculoasă sau de o investiție de milioane de euro, ci de un sistem inteligent de iluminare amplasat exact acolo unde vizibilitatea înseamnă viață.
Poate că adevărata maturizare a infrastructurii românești nu va începe atunci când vom inaugura ultimul tronson de autostradă, ci în momentul în care vom înțelege că un drum modern nu este doar unul care se parcurge mai repede, ci unul pe care oamenii ajung acasă în siguranță.
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ioana DEDU
ADVERTORIAL
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Cosmin Pal
Ovidiu BOICA