Programată pentru 90 de minute, dezbaterea moderată de cunoscutul jurnalist Cătălin Striblea, în cadrul „Carpathia Talks” de la Făgăraș Fest, s-a întins spre două ore, subiectul înființării unui parc național în Munții Făgăraș fiind amplu dezbătut de invitați și public.
Pe baloții de fân din prezidiu au luat loc Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, Andreea Voicu, primarul comunei Racovița, și geologul Florin Stoican, alături de reprezentanți ai Ministerului Mediului, Fundației Conservation Carpathia și companiei de consultanță Roland Berger.
Trei sunt scenariile pe care Roland Berger le-a luat în calcul în cadrul unui studiu de impact privind viitorul Munților Făgăraș, arie descrisă de Ana Maria Craven, manager de proiect, ca având „cele mai mari suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine, cel mai înalt habitat alpin și cel mai mare bazin hidrografic din zona montană a României”.
Primul scenariu menține utilizarea resurselor Masivului Făgăraș la nivelul actual, al doilea ia în calcul constituirea unui parc național, în timp ce ultima variantă de studiu prevede instituirea unor măsuri sporite de protecție a naturii.
„Un parc național poate genera 1.500 de noi locuri de muncă și venituri de 500 de milioane de lei”, a anunțat Ana Maria Craven, adăugând că banii ar urma să vină din dezvoltarea ecoturismului.
„Un parc național este o idee bună, însă este important să nu creăm o birocrație suplimentară, așa cum s-a întâmplat prin «Natura 2000», când regulile s-au stabilit de la centru, fără a ține cont de realitatea din teren. Apoi, importantă este comunicarea cu oamenii, care trebuie să înțeleagă rolul conservării. O parte importantă din veniturile noastre provin din exploatarea lemnului, iar multe gospodării au nevoie de lemn pentru încălzire. Să nu uităm că restricțiile sunt imediate, beneficiile vin în timp”, a punctat edilul racovițean, declarându-se în favoarea înființării unui parc național, în condițiile în care acest lucru poate aduce o dezvoltare sustenabilă a comunităților locale.
Despre importanța dialogului a vorbit și șefa administrației județene, Daniela Cîmpean, care a amintit despre vizita de informare pe care primari din județele Sibiu și Argeș au făcut-o în Parcul „Pădurile Bavareze”.

„Într-un singur an, acolo ajung 1,3 milioane de turiști, care lasă în urma lor 26 de milioane de euro, bani pentru comunitățile locale. Și eu cred că discuțiile pe tema unui parc național în Munții Făgăraș trebuie să plece de jos în sus, de la nivelul comunităților locale, ținând cont de specificul și nevoile acestora.”
În România există 13 parcuri naționale, primul fiind înființat în 1935 de savantul Emil Racoviță, în Retezat. Despre cel mai nou, Parcul Național Buila-Vânturarița, a vorbit geologul Florin Stoican.

„În 15 ani am multiplicat investiția inițială de 100 de ori. Astăzi, sunt oameni care, atunci când caută case în zonă, primul lucru de care întreabă este distanța până la parc. În comuna Costești (jud. Vâlcea, n.r.), înainte de înființarea parcului național, nimeni nu închiria camere pentru turiști, acum sunt peste 120 de locuri disponibile. România are un potențial enorm de creștere pe partea de ecoturism.”
Despre ce spun oamenii în legătură cu înființarea de parcuri naționale a vorbit Mihai Drăgan, director în Ministerul Mediului.
„Cei mai mulți se plâng că nu au fost suficient consultați, alții că se tem că își vor pierde identitatea și tradițiile. Știu de ideea înființării unui parc național în Munții Făgăraș încă din 2014 și prin dialog se poate ajunge la un consens. Beneficiile sunt pentru comunități și mediul înconjurător.”
Finalul discuției i-a aparținut lui Istvan Szabo, director în cadrul Conservation Carpathia, care a amintit că, deși beneficiile pentru comunitate sunt foarte mari, în cazul Parcului „Pădurile Bavareze” încă mai sunt oameni care privesc cu scepticism acest proiect născut în urmă cu 50 de ani.
„Era o zonă destul de săracă, cu o economie bazată aproape exclusiv pe exploatarea lemnului. La momentul înființării, rata de acceptare era de 20%, iar astăzi a ajuns la 90%, deși beneficiile directe din turism pentru comunitate sunt mult mai mari decât cele din exploatarea lemnului.”
Departe de a fi ajuns la o concluzie, discuția pe tema înființării Parcului Național Făgăraș este încă la început. Până una alta, ecoturismul cunoaște o creștere constantă în județul Sibiu prin prisma unor inițiative precum programul „Anii Drumeției”, prin intermediul căruia a fost extinsă infrastructura de poteci montane în masivele Făgăraș, Lotrului și Cindrel.
De asemenea, tot mai mulți producători locali aleg să își transforme gospodăriile în puncte gastronomice locale, unde turiștii pot consuma mâncare gătită cu ingrediente locale și după rețete tradiționale.
Nici meșteșugurile tradiționale nu bat pasul pe loc, în târgurile județului putând fi găsite o serie de produse din lemn, lână, ceramică și țesături.
Toate acestea pot constitui nucleul unui viitor parc național reprezentativ pentru comunitățile montane din jurul Masivului Făgăraș, poate cel mai bogat dintre cele 13 deja existente în România.
Cosmin Pal
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Cosmin Pal