În ciuda contextului politic, România a salvat granturile din PNRR Dar cursa nu s-a încheiat: 5 miliarde de euro trebuie atrași în două luni

După luni de negocieri cu Comisia Europeană, România a reușit să păstreze integral componenta de granturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 13,6 miliarde de euro. Totuși, victoria este doar parțială. Până la finalul lunii august, adică în 2 luni, statul trebuie să finalizeze sute de jaloane, reforme și investiții pentru a putea încasa aproape 5 miliarde de euro rămase disponibile. În caz contrar, proiecte importante riscă să piardă finanțarea europeană și să fie susținute din împrumuturi mult mai scumpe pentru bugetul public, de la o dobândă de 1% la 7%-8%.

PNRR a fost lansat în 2021 ca principal instrument european de relansare economică după pandemie. România a primit atunci o alocare de 29,2 miliarde de euro, formată din granturi nerambursabile și împrumuturi avantajoase.

Pe parcursul implementării însă, multe proiecte au întârziat – nimic nou până aici – iar o serie de reforme asumate de statul român nu au fost realizate la termenele convenite cu Comisia Europeană. Rezultatul a fost o succesiune de renegocieri și restructurări ale planului.

Potrivit analizei realizate de Vlad Ilina și Marius Vasiliu pentru MonitorPNRR.eu, România a consumat deja aproximativ 95% din perioada de implementare a programului, dar a atras doar 61% din fondurile disponibile în forma actuală a PNRR și doar 44% dacă raportarea se face la valoarea inițială a programului.

În plus, statul a pierdut deja aproape 500 de milioane de euro prin suspendarea unor plăți aferente Cererii de Plată nr. 3 și a renunțat la aproximativ 7 miliarde de euro în timpul renegocierii majore din 2025.

Ce bani risca să piardă România

Înaintea ultimei runde de negocieri cu Bruxelles-ul, miza era uriașă. România mai avea teoretic la dispoziție aproximativ 8,7 miliarde de euro care puteau fi solicitați prin ultimele cereri de plată. Din această sumă, circa 4,3 miliarde de euro proveneau din granturi nerambursabile, iar restul de aproximativ 4,4 miliarde de euro din componenta de împrumut.

Problema era că o parte dintre proiecte și reforme nu mai aveau șanse reale de finalizare până la termenul-limită de 31 august 2026. În aceste condiții, exista riscul ca fondurile aferente să fie pierdute definitiv.

Analiza MonitorPNRR.eu arată că scenariul realist era pierderea unor sume cuprinse între 2 și 4 miliarde de euro, în special din componenta de împrumuturi.

Ce a renegociat Guvernul demis

În ultimele două luni, echipele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au purtat negocieri tehnice intense cu reprezentanții Comisiei Europene.

Scopul principal a fost reorganizarea jaloanelor și a proiectelor astfel încât granturile să poată fi protejate integral.

Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că obiectivul principal al negocierilor a fost salvarea fondurilor nerambursabile. „În urma acestor negocieri suntem în situaţia în care obiectivul nostru principal a fost să nu pierdem sumele care au fost alocate României pe componenta de grant, deci e vorba de sumele nerambursabile. Le mulţumesc colegilor noştri pentru că au reuşit ca în urma acestor negocieri să păstreze cele 13,6 miliarde de euro care erau sumele nerambursabile în continuare ca granturi pentru România”, a declarat premierul pentru Digi24.

Practic, Guvernul a mutat în zona granturilor proiectele cu cele mai mari șanse de finalizare și a eliminat sau reconfigurat investițiile care nu mai puteau fi realizate la timp.

Ce bani mai are România la dispoziție

În urma renegocierii, România păstrează integral componenta de granturi, în valoare de 13,6 miliarde de euro.

Pe componenta de împrumuturi, suma rămasă eligibilă după negocieri este de 6,64 miliarde de euro.

În total, statul român mai are la dispoziție aproximativ 20 de miliarde de euro, însă accesarea lor depinde de respectarea termenelor și a condițiilor asumate.

Pentru perioada imediat următoare, miza concretă este reprezentată de aproximativ 5 miliarde de euro care trebuie absorbiți până la finalul lunii august.

„Asta înseamnă că până la sfârşitul lunii august trebuie să mai absorbim aproape 5 miliarde de euro din această sumă, în aşa fel încât să putem achita lucrările care sunt în stadii avansate”, a precizat Ilie Bolojan.

Ce trebuie să facă România pentru a primi banii

Accesarea fondurilor nu depinde doar de finalizarea lucrărilor de infrastructură. Comisia Europeană condiționează plățile și de implementarea unor reforme importante în administrație, fiscalitate, energie și funcționarea statului.

MonitorPNRR.eu atrage atenția că mai multe reforme majore sunt încă restante, printre care noua lege a salarizării bugetare, reforma integrității publice, reforma ANAF, Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor sau măsurile privind decarbonizarea.

Potrivit autorilor analizei, neîndeplinirea acestor reforme poate genera penalizări de aproximativ 6,6 miliarde de euro.

„Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situaţie generează riscuri semnificative în ceea ce priveşte respectarea termenelor asumate prin PNRR”, avertiza ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o informare prezentată Guvernului.

De ce contează fiecare miliard pierdut

Pentru contribuabili, miza depășește simpla absorbție a fondurilor europene. Proiectele care nu vor mai putea fi finanțate prin PNRR nu dispar automat. Ele trebuie finalizate din alte surse.

Asta înseamnă că statul va trebui să găsească finanțare alternativă, cel mai probabil prin împrumuturi contractate de pe piețele financiare la costuri semnificativ mai mari.

România riscă să înlocuiască finanțări europene cu costuri apropiate de 1% cu împrumuturi care pot ajunge la dobânzi de 7-8%.

Cu alte cuvinte, fiecare miliard pierdut din PNRR poate însemna miliarde suplimentare de lei plătite ulterior din bugetul public.

Urmează două luni decisive pentru cea mai mare finanțare europeană din istoria României. Totuși, succesul negocierilor nu garantează automat succesul absorbției.

Până la 31 august, România trebuie să finalizeze investiții, să adopte reforme și să închidă sute de jaloane asumate în relația cu Comisia Europeană. În joc nu mai sunt doar câteva proiecte, ci miliarde de euro care pot influența investițiile publice și stabilitatea finanțelor statului în următorii ani.

Articol publicat în ediția print din 25 iunie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară