Mozea. Cum construiești un brand global dintr-un sat transilvănean folosind designul ca avantaj competitiv principal

Deși industria mobilierului premium este dominată de branduri cu tradiție de zeci și chiar sute de ani, Mozea a ales să concureze prin ceea ce nu poate fi copiat ușor: designul. Din atelierul său din Cisnădioara, compania fondată de Mihaela Șimon, Andrei Șimon și Adriel Drăgan a ajuns să livreze mobilier în Italia, Statele Unite, China, India sau Noua Zeelandă, construind un brand recunoscut în publicații și platforme internaționale de profil. Inspirate de forța sculpturală a lui Brâncuși, de simbolistica Gânditorului de la Hamangia și de meșteșugurile Transilvaniei, obiectele Mozea îmbină tehnologia modernă cu lucrul manual într-o formulă care poate fi definită drept „meșteșug futurist”. În interviul acordat pentru Tribuna Financiară, Andrei Șimon vorbește despre drumul de la un sat transilvănean la scena globală a designului, despre emoția care stă la baza fiecărui produs și despre ambiția de a crea obiecte atemporale, capabile să devină repere ale designului românesc contemporan. Plus povestea clientului ideal din Uzbekistan.

Andrei Șimon (st.), Adriel Drăgan (dr.)

Mozea a pornit din Cisnădioara, și a ajuns să fie prezentă în proiecte și publicații internaționale de design. Te rog să ne spui cum a evoluat compania în acești ani și care au fost momentele-cheie ale evoluției sale?

Andrei Șimon, cofondator Mozea: Am avut o viziune destul de clară încă de la început, în sensul că știam unde vrem să ajungem. Urmăream branduri internaționale foarte mari, care ne plăceau mult, și aveam dorința de a ajunge, la un moment dat, la un nivel similar. Știam destinația, dar nu și pașii necesari pentru a ajunge acolo. Asta a fost partea dificilă.

Când ești la început de drum, nimeni nu îți explică pașii de traseu. Nu te învață nimeni cum să câștigi teren într-o piață atât de competitivă și ce instrumente trebuie să folosești pentru a reuși. Încet-încet, am descoperit câte un lucru nou. De exemplu, am înțeles cât de important este să te adresezi arhitecților și designerilor, să construiești colaborări cu ei. Practic, ei promovează produsele și sunt unii dintre cei mai valoroși parteneri în procesul de vânzare.

Apoi am observat că există două direcții destul de diferite pentru un brand ca al nostru. Pe de o parte, poți merge foarte mult pe retail, prin showroom-uri, magazine online și alte canale similare. Pe de altă parte, poți merge direct către client sau prin intermediul designerilor și arhitecților.

A doua variantă presupune volume mai mici, dar oferă mai mult control și, într-un fel, o selecție mai atentă a proiectelor. Retailul și showroom-urile funcționează diferit.

Un moment important a fost participarea la târguri. Și acestea au reprezentat un teritoriu nou pentru noi. La început nici nu știam exact ce trebuie să faci acolo, cum să vorbești cu oamenii sau cum să te prezinți.

Aș vrea să revenim puțin la început. Există doi termeni: forecasting și backcasting. Forecasting-ul presupune o evoluție naturală, în care lucrurile cresc și se dezvoltă organic până ajung într-un anumit punct. Backcasting-ul presupune că îți stabilești de la început unde vrei să ajungi și faci tot posibilul pentru a atinge acel obiectiv. Cum a fost la voi?

Aș spune că la noi a fost un amestec între cele două. Aveam viziunea și știam unde vrem să ajungem, dar nu știam exact drumul, ruta și instrumentele necesare pentru a ajunge acolo.

Le descoperi pe parcurs. Exact cum spuneam mai devreme: colaborarea cu arhitecții și designerii, participarea la târguri, prezența pe platformele internaționale de sourcing pentru produse – toate acestea sunt lucruri pe care le înveți din mers.

Le testezi. Noi am testat inclusiv colaborări cu agenți de vânzări în Franța, pe Coasta de Azur și în alte țări. Îi plăteam lunar, iar după un an ne-am dat seama că nu era direcția potrivită și am renunțat.

Brandurile care există de zeci de ani și au deja câteva decenii de experiență au toate aceste mecanisme foarte bine puse la punct. Noi încă avem multe de învățat.

Piața mobilierului premium este dominată de branduri cu tradiție de zeci sau chiar sute de ani și este extrem de competitivă. Cum reușește un brand românesc, precum Mozea, să se diferențieze și să câștige încrederea clienților, atât în România, cât și în afara țării?

Cred că există două direcții principale. În cazul nostru, diferențierea a venit prin design și prin calitatea finisajelor. Consider că finisajul este extrem de important.

O altă variantă este să lucrezi cu materiale foarte rare, foarte speciale, pietre spectaculoase, esențe de lemn deosebite, piei sau finisaje aparte. Există companii cu un design destul de simplu, pe care nu îl recunoști neapărat după formă, dar care impresionează prin materialele folosite.

La noi, diferențiatorul principal a fost designul. Nici nu cred că am fi pornit la drum dacă nu am fi avut un designer atât de talentat. Acesta a fost, de la început, atuul nostru principal. Era elementul care ne oferea șansa să concurăm la nivel internațional.

Trebuie să creezi obiecte cu personalitate, memorabile, care să nu se piardă într-o mare de produse asemănătoare. Brandurile consacrate nu mai au neapărat nevoie să vină cu ceva radical diferit la fiecare colecție. Pot schimba subtil anumite elemente și sunt în continuare recunoscute.

În schimb, brandurile mici trebuie să fie mai inovatoare. Au nevoie să împingă mai mult zona de design, să propună forme noi și idei interesante pentru a atrage atenția.

Boomerang Desk

Cum selectați esențele de lemn, materiile prime pe care le folosiți? Și cât de importantă este trasabilitatea lemnului pentru clienții voștri?

Este destul de importantă. Totuși, în cazul clienților noștri, nu ne-am confruntat foarte des cu această cerință.

Există, desigur, certificări precum FSC. Pentru multe companii mari, jucători internaționali, trasabilitatea este o condiție obligatorie. Ei impun astfel de standarde și cer dovezi clare privind proveniența materialelor.

Noi am încercat însă să evităm anumite certificări care ni se par excesive sau care nu aduc neapărat o valoare reală produsului. Uneori există senzația că anumite certificări sunt mai degrabă o povară administrativă suplimentară pentru producători. Dacă nu considerăm că o certificare aduce un beneficiu real, nu ne grăbim să o obținem. Clienții noștri apreciază în primul rând produsele și ceea ce oferă ele.

Unde distribuiți în acest moment? Evident, piața din România, dar pe ce piețe mai ajung produsele Mozea?

România este principala piață. Pe locul al doilea aș spune că se află Italia.

Deci vindeți chiar la ei acasă.

Da, vindem destul de mult în Italia. Polonia este o piață care a crescut foarte mult în ultimii ani. Apoi urmează Franța și Spania. Dar avem proiecte și în țări precum Georgia, Uzbekistan, Cipru, Statele Unite, China sau India. Anul acesta am montat produse și în Noua Zeelandă.

Cum vă găsesc clienții?

Prin mai multe canale. Am participat la târguri internaționale. Am fost inclusiv la New York, unde am început colaborări importante pentru piața americană. La fel și la Milano.

În plus, există platforme internaționale de outsourcing pentru produse, folosite de arhitecți, designeri și clienți finali. Atunci când își dezvoltă proiectele, aceștia caută produse pe astfel de platforme. Pot filtra după material, culoare, dimensiuni și multe alte criterii.

Mulți arhitecți își construiesc efectiv proiectele folosind aceste baze de date. Noi suntem prezenți acolo, însă concurența este foarte mare. Vorbim despre mii de branduri și zeci de mii de produse.

Dacă cineva caută, de exemplu, un scaun pentru dining, intră într-o categorie unde există deja foarte multe opțiuni. Într-un fel, este asemănător cu Google: trebuie să reușești să ieși în evidență.

Avantajul nostru este că anumite produse apar constant în primele rezultate. Cred că acest lucru se întâmplă deoarece produsele sunt foarte atractive vizual. Atunci când oamenii navighează prin liste și interacționează cu ele, algoritmul observă acest comportament și le poziționează tot mai sus. Și, într-adevăr, primim foarte multe solicitări prin intermediul acestor platforme.

În cazul unor piese precum Flow Table, Mantis Dining Table sau Boomerang Desk, unde începe procesul de creație? Cu un desen? Cu o idee? Cu o problemă funcțională pe care vreți să o rezolvați? Sau cu o emoție pe care vreți să o transmiteți prin obiect?

Mai degrabă o emoție. Designerul, Mihaela Șimon, este cel care gândește toate aceste lucruri și încearcă permanent să introducă o dimensiune artistică în obiecte.

Acesta este primul filtru. Dacă produsul nu este distinctiv de la prima vedere, nu prea are rost să îl faci.

Trebuie să transmită emoție. Trebuie să existe acel moment în care vezi obiectul pentru prima dată și te surprinde. Să existe ceva aproape magic în el, ceva care să te atragă.

În același timp, formele sunt construite din geometrii simple și recognoscibile. Încercăm să facem obiecte memorabile și distincte, fără să le complicăm inutil. Ne dorim să păstrăm linii clare și o logică geometrică evidentă.

Inspirația apare în mod diferit de fiecare dată. Nu pot spune exact de unde pornește.

Uneori apare o idee de tipul: „Cum ar fi dacă această masă ar sta pe un suport foarte îngust și sistemul de susținere aproape că nu s-ar vedea?”. De acolo începe dezvoltarea conceptului.

Desigur, produsul trebuie să fie funcțional. Dar, dacă este nevoie să facem un compromis între design și utilitate, de multe ori alegem să favorizăm designul, atât timp cât funcționalitatea rămâne la un nivel foarte bun.

Până acum nu am fost nevoiți să facem compromisuri majore. Dimpotrivă, am primit feedback excelent. De multe ori, oamenii se așază pe un scaun și spun: „Nu mă așteptam să fie atât de confortabil”.

Încercăm să păstrăm un echilibru între cele două dimensiuni: design și funcționalitate.

Vă influențează tradițiile meșteșugărești ale Transilvaniei? Motivele și simbolurile din această zonă?

Probabil că întrebarea aceasta ar fi fost mai potrivită pentru designer, însă da, există influențe. Suntem inspirați de forme sculpturale, inclusiv de lucrările lui Brâncuși. Ne-au influențat și figurinele de tip „Gânditorul” de la Hamangia. De altfel, am folosit această imagine ca un fel de mascotă a brandului, iar anul acesta vom lansa și un scaun inspirat de această direcție.

Da, există influențe locale și încercăm să colaborăm cât mai mult cu furnizori și meșteșugari din zonă. Fie că vorbim despre piatră, piele, metal sau alte materiale, încercăm să lucrăm local, cât mai aproape de Sibiu, iar dacă nu este posibil, măcar în Transilvania.

Am observat un scaun pe site-ul Mozea, mai exact spătarul lui, care avea forme geometrice ce m-au dus cu gândul la civilizația Cucuteni. Știu că este o asociere subiectivă, poate doar eu o văd, dar mi-a amintit imediat de motivele geometrice de pe ceramica descoperită în siturile arheologice din zona Moldovei și a Ucrainei.

Cred că este chiar scaunul pe care stai acum. Este o observație foarte interesantă. Acesta este și scopul unui obiect de design: să genereze o reacție, să creeze o conexiune și să trezească o emoție.

Vorbiți adesea despre autenticitate și despre crearea unor obiecte care să reziste timpului. Cum definiți autenticitatea într-o industrie în care tendințele se schimbă de la un an la altul și chiar de la un eveniment la altul? Și cum vă asigurați că o piesă Mozea nu devine demodată peste câțiva ani?

Cred că sunt două elemente esențiale: materialele și forma.

În primul rând, materialele. Dacă vrei ca un produs să fie atemporal, trebuie să folosești materiale cât mai naturale. În fiecare an apar trenduri noi, însă noi încercăm să nu construim produse în jurul lor.

Dacă vrei să creezi un obiect care să reziste în timp și să devină iconic, trebuie să mergi dincolo de tendințele momentului.

Dacă îți dorești un produs atemporal, trebuie să alegi materiale naturale și echilibrate. Chiar și atunci când folosești ceva inovator, ar trebui să rămână într-o zonă autentică: o piatră interesantă, o textură aparte, un finisaj special, dar care să nu pară artificial.

La fel de importante sunt culorile și armonia dintre materiale. Lemnul, pielea și piatra trebuie să funcționeze împreună și să creeze un ansamblu coerent.

Apoi intervine forma. Cred că formele simple, geometrice, au cele mai mari șanse să reziste în timp.

Aveți designerul, dar aveți și un „Brâncuși” al vostru? Adică oamenii care transformă designul în obiecte reale?

Aici este într-adevăr partea dificilă. Noi suntem trei asociați și toți trei suntem implicați în proces. Un avantaj pe care l-am avut este că nu ne-am ferit niciodată de lucrurile complicate. Dimpotrivă, ne place să rezolvăm probleme.

Designerul, atunci când creează un produs, își imaginează de multe ori și modul în care acesta poate fi realizat. Apoi ne așezăm împreună și căutăm soluțiile tehnice.

Adri (Adriel Drăgan cofondator) ne ajută foarte mult pe partea de desene tehnice, îmbinări și detalii constructive. Analizăm variante, testăm și învățăm permanent.

Transformarea unui design într-un produs real presupune foarte multe cunoștințe tehnice. Trebuie să înțelegi desenul tehnic, CNC-urile, prelucrarea lemnului și modul în care materialele se comportă în timp.

Trebuie să știi cum așezi lemnul, cum îl îmbini, cum îi orientezi fibra și cum construiești produsul astfel încât să reziste.

Lucrăm și cu tâmplari foarte experimentați, care ne ajută enorm pe partea tradițională de meșteșug.

În același timp, pe zona tehnologică, noi venim cu experiența și cunoștințele mai noi. Încercăm să combinăm aceste două lumi: experiența meșteșugului și avantajele tehnologiei moderne.

Vă regăsiți în termenul „meșteșugari futuriști”?

Da, cred că într-o anumită măsură ni se potrivește. Lucrăm într-un domeniu care s-a schimbat foarte mult odată cu apariția CNC-urilor și a noilor tehnologii. Aceste instrumente îți permit să realizezi lucruri care, în urmă cu câteva decenii, ar fi fost foarte greu sau chiar imposibil de făcut.

În același timp, tehnologia nu este suficientă. Trebuie să înțelegi foarte bine lemnul și comportamentul lui, să știi cum să construiești un obiect care să reziste în timp.

Practic, încercăm să combinăm tehnologia viitorului cu cunoștințele tradiționale despre materiale și meșteșug.

Cum vedeți viitorul Mozea? Vorbim despre noi piețe internaționale, noi colecții de mobilier. Cum vedeți dezvoltarea companiei în următorii ani?

Cred că dezvoltarea vine pe măsură ce acumulezi experiență, înțelegi mai bine piața și construiești colaborări tot mai interesante.

Ajungi să implementezi proiecte în locuri speciale, iar acele proiecte devin, la rândul lor, o carte de vizită. Clienții văd ce ai realizat și te recomandă mai departe. În felul acesta începi să lucrezi pentru beneficiari tot mai interesanți.

Pe de altă parte, contează foarte mult și bugetul. Cu resursele pe care le avem acum putem face anumite lucruri și ne putem promova într-un anumit mod. Avem însă multe idei și am vrea să realizăm proiecte și evenimente mai ambițioase, să fim prezenți la târguri și mai importante și să ne prezentăm într-un mod diferit.

Care este cel mai reprezentativ sau cel mai interesant client pe care l-ați avut până acum?

Cred că unul dintre cei mai interesanți clienți ai noștri este un beneficiar din Uzbekistan. Are o casă absolut spectaculoasă. Arhitectura este impresionantă, iar întregul proiect este realizat la un nivel extraordinar.

Curtea, fațada și multe dintre suprafețe sunt placate cu travertin. Iluminatul este foarte bine gândit, există arcade interesante, iar în interior aproape că nu există colțuri drepte. Pereții sunt rotunjiți, la fel și zonele de întâlnire dintre pereți și tavan.

O mare parte din parter este mobilată cu produse Mozea. Casa este foarte mare, iar mobilierul provine din mai multe surse, însă prezența noastră în proiect este una semnificativă.

Pentru noi este un exemplu foarte interesant de beneficiar care știe exact ce își dorește.

Ne-a descoperit pe Archiproducts. În perioada respectivă urma să participăm la un târg în Dubai, iar el ne-a contactat pentru că era interesat de Flow Table.

Când am văzut că este din Uzbekistan, m-am gândit că ar fi dificil să capete încredere într-un brand pe care îl cunoștea doar online.

Așa că i-am spus: „Dacă ajungi cumva în Dubai luna viitoare, noi vom fi acolo cu produsele și le poți vedea în realitate.”

După aproximativ o oră mi-a răspuns că și-a cumpărat biletele de avion.

A venit la târg special pentru a vedea produsele.

Ne-am întâlnit, am stat aproximativ două ore de vorbă și am discutat despre materiale, culori, finisaje și toate detaliile proiectului.

La final a plasat o comandă foarte mare. Sincer, nici nu ne venea să credem.

Clientul ideal, așadar.

Da, într-un fel chiar așa. A zburat special până la Dubai pentru a vedea produsele. Am petrecut mult timp analizând fiecare detaliu și discutând toate variantele posibile.

A fost una dintre cele mai plăcute și interesante întâlniri pe care le-am avut cu un client.

Dacă ar fi să alegeți o singură piesă Mozea care să reprezinte cel mai bine filosofia companiei și care să reziste peste 100 de ani, poate chiar să ajungă într-un muzeu al designului românesc, care ar fi aceea și de ce?

Cred că aș alege un set de dining format din masa Flow și scaunele Locus.

Cele două piese se completează foarte bine. Masa este foarte simplă din punct de vedere geometric și, în același timp, este distinctă și ușor de recunoscut. Scaunele au forme mai complexe și mai expresive, însă nu intră în competiție vizuală cu masa.

Masa are un singur picior central, sculptural, care lasă foarte mult spațiu vizual pentru scaune. Din punctul meu de vedere, aceasta este una dintre calitățile ei importante. Dacă ai o masă cu picioare foarte masive, acestea intră în concurență cu formele scaunelor și creează un ansamblu mai încărcat.

În cazul acesta, cele două obiecte coexistă foarte armonios.

Masa Flow a fost, într-un anumit sens, un produs foarte inovator.

Am fost printre primii, dacă nu chiar primii, care au venit cu ideea unei mese susținute de un picior atât de îngust. Vorbim despre un diametru de aproximativ 18 centimetri pentru o masă care poate ajunge la trei metri lungime.

Mai mult decât atât, blatul este poziționat în consolă față de centrul piciorului, ceea ce accentuează senzația de dezechilibru controlat atunci când privești obiectul.

Am dezvoltat un sistem special care se montează în șapă sau poate fi ascuns sub pardoseală și care menține masa perfect stabilă. Astfel, pentru cel care o privește, pare că întreaga structură este susținută doar de acel element foarte subțire.

Forma este simplă, memorabilă și, cred eu, atemporală.

Are suficientă personalitate încât să fie recunoscută imediat, dar în același timp nu este încărcată sau complicată.

Din acest motiv cred că are șanse reale să reziste foarte bine în timp.

Pare să reflecte și filosofia companiei. Toată construcția aceasta complexă stă, în esență, într-un singur punct: designul.

Exact. Da, este o comparație foarte potrivită.

Cred că Flow are șanse mari să devină o piesă iconică peste ani. Are atât componenta estetică, cât și pe cea tehnică.

Interviu publicat în ediția print din 11 iunie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară