Centrul Cultural TRIBUNA va găzdui – marți, 13 februarie, ora 12,00 – prima dezbatere publică privind viitorul localităților „suburbane”. Dezbaterea, moderată de prof. univ. dr. Ilie Moise și directorul general Mircea Bițu, are ca principali invitați reprezentanți ai societății civile din localitățile Sibiel și Tălmăcel, respectiv ai Asociației Sibiel 2000 – președinte Aurel Pau și Asociației Obștea Tălmăcel (fondată în 2017) – președinte Gabriel Stroilă.

Sunt așteptați să participe membri ai acestor comunități locale, dar și toți cei interesați de viitorul dezvoltării localităților rurale din vecinătatea orașelor mari și mici, din județul Sibiu. În ultimul secol au dispărut multe localități rurale – cunoscute sub denumirea de comune politice – și în pofida multor cercetări nu se cunoaște (nici în prezent) cum au fost înglobate comuneie Turnișor (Neppendorf) și Gușterița (Hammersdorf) în municipiul Sibiu.

Este corectă afirmația că localitățile Ighișu Nou sau Târnăvioara (fosta Proștea Mică) sunt cartiere de municipiu sau oraș? Dar Ernea și Șaroșu pe Târnave, ce țin de orașul Dumbrăveni? În aceeași situație se află și Topârcea (oraș Ocna Sibiului), Cisnădioara (oraș Cisnădie), localitățile Bradu, Glâmboaca, Mârșa și Săcădate (orașu Avrig), Apoldu de Sus și Dobârca (oraș Miercurea Sibiului) și cele nouă localități ce aparțin de orașul Săliște, renumit în ultimele secole ca Magna Villa Valachicalis – Marele sat al românilor! Iar pentru că Mărginimea Sibiului este cunoscută ca veche zonă agro-pastorală cu tradiție, care și-a construit un adevărat spirit al său, vechii oieri fiind vestiți prin tenacitate și o remarcabilă dorință de cunoaștere, este firesc să ne întrebăm care este viitorul spațiului rural – suburban, în epoca contemporană a reconfigurărilor și redefinirilor conceptuale. Civilizația Mărginimii Sibiului, ancorată ancestral prin civilizația lemnului și a apei, a fost admirabil descrisă de regretatul acad. preot Mircea Păcurariu: «Este o mare bucurie să vezi în jurul tău strădaniile celor ce dau cinstire întinderilor și măreției spiritualității noastre (…), cum ai putea să percepi o astfel de stare decât ca pe un demers armonic, între credința strămoșească, dezvoltarea culturală și socială a vieții românilor din aceste locuri binecuvântate». Cotidianul Tribuna, încă de la înființarea în 1884, respectă dorința fondatorilor, județul Sibiu având nevoie de un ziar cotidian care să « … apere poziția românilor în viața publică a patriei noastre și să ție viu sentimentul lor de solidaritate». Iar linia de conduită declarată a acestui ziar a fost clar expusă în primul număr al cotidianului – apărut sâmbătă 14/26 aprilie 1884 –, în declarația fondatorilor subliniindu-se că se dorește « … o „Tribună” pentru toți … „TRIBUNA” nu vine cu idei preconcepute, nu e menită a face politică personală, nici a propaga tendențe politice pornite din redacția ei: ea va fi organ al curentelor populare, va lămuri și va motiva dorințele majorității concetățenilor noștri români …». Astăzi, ne putem întreba retoric dacă mai este valabil vechiul dicton al meleagurilor noastre „am fo ș-om hi!”, care exprima foarte simplu atât continuitatea, cât și legătura identitară cu pământul natal.

Pentru buna organizare a manifestării – locurile fiind limitate – accesul se va face până la ora 11,45.

Marius HALMAGHI