2024, anul în care tot alegem: de patru ori vom merge la vot, dar nu ştim încă nici când, nici cu cine să votăm

Astfel, din iunie până (probabil) în noiembrie sau decembrie, noi vom putea alege europarlamentarii, primarii, consilierii locali, preşedinţii de consilii judeţene, consileirii judeţeni. Vom putea decide cine ne va reprezenta în Parlament ca deputaţi şi senatori şi cine va fi preşedinte pentru următorii patru ani.

Când se vor ţine (aproximativ) alegerile

Până acum, calendarul aleegrilor nu este complet fixat, datele la care se vor organiza scrutinurile fiind doar relative. Europarlamentarele vor fi la începutul lui iunie, vehiculându-se zilele de 6 şi 8. Sunt şi alegerile unde anumite partide şi-au şu desemnat candidaţii.

Alegerile locale sunt planificate pentru finele lui septembrie, posibil pe data de 28. Alegerile parlamentare ar putea fi la finele lunii noiembrie, împreună cu primul tur al prezidenţialelor, iar la începutul lui decembrie, va fi turul doi al prezidenţialelor.

Coaliţia PSD – PNL de la guvernare propun însă comasarea alegerilor locale, cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, în septembrie, motivul fiind tocmai faptul că sunt prea multe alegeri de făcut în 2024.

Oricum, conform legii, Aflarea exactă a datei alegerilor, oricare dintre ele, se poate face până cel puţin 90 de zile înainte de ziua în care se va vota.

Cine ar putea fi candidaţii la prezidenţiale

Deocamdată nu e clar cine sunt candidaţii la prezidenţialele din România, chiar dacă se vehiculează destule nume, ori din prima ligă, ori din cea secundară a politicii româneşti. Mai mult ca sigur că PSD şi PNL vor avea candidaţi separaţi, posibil actualii lideri Marcel Ciolacu şi Nicolae Ionel Ciucă. Pe locul 1 în sondaje însă este actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care ar putea candida ca independent.

Tot în sondaje, prezidenţiabili mai sunt socotiţi Cătălin Drulă (USR), George Simion (AUR), Diana Iovanovici Şoşoacă (SOS România), Dacian Cioloş (REPER) sau Kelemen Hunor (UDMR). Printre cei care şi-ai mai anunţat posibila candidatură la un moment dat, direct sau indirect, s-au mai aflat foştii premieri Ludovic Orban şi Victor Ponta sau primarul de Oradea, Ilie Bolojan.

Una dintre speranţele bulei progresiste a politicii româneşti pentru preşedinţia României a fost actualul preşedinte al Moldovei, Maia Sandu, dar aceasta a precizat clar că nu va candida pentru că în Moldova sunt "sarcini importante şi complicate" care trebuiesc rezolvate.

Doar USR şi AUR şi-au nominalizat candidaţii la europarlamentare

Alegerile europene sunt socotite ca fiind printre cele mai ample scrutine democratice din lume. Acestea au loc o dată la cinci 5 ani, în care cetăţenii UE cud rept de vot, indiferent unde se află, în ţară sau în un stat UE în care locuiesc, să aleagă pe cei care consideră că i-ar reprezenta în Parlamentul European.

Cel puţin până acum, doar USR şi AUR şi-au desmenat candidaţii la europarlamentare, celelalte partide încă neavând oficial listele cu candidaţii lor.

Astfel, din partea partidului Uniunea Salvaţi România, candidează 42 de nume, primii zece fiind Dan Barna, Vlad Voiculescu, Vlad Botoș, Cristina Prună, Radu Mihail, Corina Atanasiu, Adriana Cristian, George Gima, Teodora Stoian şi Ramona Goga. Capul de listă era iniţial Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel dar a fost retrasă din cauza convingerilor sale religioase şi cu privire la familie.

Primii zece candidaţii din partea AUR-Alianța pentru Unirea Românilor la europarlamentare sunt Claudiu Târziu, Mugur Mihăescu, Georgiana Maria Teodorescu, Ramona Ioana Bruynseel, Avram Fițiu, Radu Baltasiu, Peter Costea, Cristian Terheş, Gheorghe Pipera şi Șerban Dimitrie Sturdza.

În discursul său de anul Nou preşedintele Klaus Iohannis a făcut refrire şi la anul electoral 2024: "Finalul de an este și o bună ocazie pentru a privi spre viitor cu optimism și încredere. Avem un uriaș potențial de dezvoltare, iar anul electoral 2024 ne va pune în fața unor opțiuni care vor marca destinul țării noastre. De aceea, pentru a reuși să transformăm România în țara pe care ne-o dorim, este vital să ne exercităm dreptul de vot la toate rundele de alegeri care vor urma".

Cel puţin până acum, nu ştim clar nici când exact vom alege, nici ce ofertă compeltă avem. Dar, dacă stăm să ne gândim, nimeni nu te obligă să cumperi marfa care nu îţi place.