1.088 de clădiri vechi din Sibiu, verificate de Primărie: 28 sunt în „stare rea”, iar alte 51 în stare „satisfăcătoare”

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Peste o mie de clădiri din Sibiu construite înainte de 1978 au fost trecute printr-o evaluare vizuală rapidă de către experții Primăriei, iar rezultatele publicate de municipalitate arată că 28 de imobile au fost găsite în „stare rea”, iar alte 51 de clădiri au primit calificativul „satisfăcătoare”. În total, municipalitatea a verificat 1.088 de locații, dintre care 795 de blocuri și 192 de case unifamiliale au fost considerate în „stare bună”. 

Printre imobilele cu cele mai grave probleme sunt blocuri de pe Calea Cisnădiei, Mihai Viteazu, Vasile Milea, Oștirii și Plugarilor, dar și case de pe Constantin Noica, Calea Dumbrăvii și Spartacus. Evaluarea este însă doar primul filtru: ea nu stabilește dacă o clădire are sau nu risc seismic. 

Cele 28 de imobile aflate în stare rea reprezintă aproximativ 2,6% din locațiile verificate, în timp ce clădirile aflate în stare satisfăcătoare mai adaugă 4,7%. Cu alte cuvinte, în centralizatorul Primăriei, aproximativ 7,3% dintre locațiile verificate nu întrunesc criteriile minime de siguranță publică. 

Potrivit platformei online a Ministerului Dezvoltării dedicată Evaluării Vizuale Rapide, mențiunea „stare rea” nu înseamnă automat că imobilul respectiv prezintă risc seismic. EVR este o evaluare preliminară, realizată printr-o inspecție vizuală, și are rolul de a identifica vulnerabilitățile și de a stabili priorități pentru eventuale intervenții. Ministerul precizează explicit că această procedură nu reprezintă o evaluare seismică propriu-zisă și nu poate stabili încadrarea unei clădiri în clasele de risc seismic RsI-RsIV. Pentru stabilirea riscului seismic este necesară o expertiză tehnică realizată potrivit reglementărilor specifice. 

Blocuri cu scări neizolate, balcoane degradate și imobile cu fisuri vizibile 

Cele mai multe dintre cazurile care au atras atenția evaluatorilor Primăriei din Sibiu sunt în cartierele de blocuri construite înainte de 1978. Pe Calea Cisnădiei apar trei blocuri încadrate direct în stare rea: numerele 9, 15 și 17. La nr. 9, scara A este descrisă ca fiind în stare rea și neizolată, la nr. 15 ambele scări sunt neizolate și imobilul este trecut în stare rea, iar la nr. 17 blocul este, de asemenea, notat ca fiind în stare rea și neizolat. 

Pe bulevardul Mihai Viteazu, blocurile de la numerele 23 și 31 sunt trecute în categoria „stare rea”, ambele fiind doar parțial izolate.Unul dintre cele mai severe calificative din tabel apare pe strada Plugarilor nr. 4, unde blocul este trecut pur și simplu ca „foarte rea”, deși toate cele patru scări sunt menționate ca fiind izolate. La numărul 2 de pe aceeași stradă, blocul este în „stare satisfăcătoare”, iar scările sunt descrise ca arătând „foarte rău” din cauza vopselei. 

Probleme apar și în alte zone. Blocul de pe strada General Vasile Milea nr. 1 este trecut în stare rea și neizolat. În același cartier, mai multe alte blocuri sunt în stare satisfăcătoare, cu scări neizolate sau parțial izolate. Pe strada Oștirii nr. 2, scara A este în stare rea, în timp ce scara B este considerată bună și izolată. Alte patru blocuri de pe Oștirii sunt trecute ca satisfăcătoare, în principal din cauza aspectului exterior și al vopselei. 

Situații în care problemele sunt localizate doar la anumite scări apar și pe Aleea Șteaza, Aleea Streiu, strada Gorașlău sau strada Rahovei. De exemplu, la Gorașlău nr. 6, scara A este descrisă ca fiind într-o stare rea, în timp ce celelalte două scări sunt considerate bune și izolate. La Rahovei nr. 35, blocul este considerat bun, dar scara D este în stare rea și doar parțial izolată. 

Și casele vechi au intrat în evaluare 

Problemele reliefate în urma evaluării nu se opresc la blocurile de locuințe. Din cele 220 de case unifamiliale cuprinse în centralizatorul Primăriei, 192 au fost considerate în stare bună, 17 în stare satisfăcătoare, iar 11 în stare rea. 

Pe strada Constantin Noica, trei case, la numerele 1, 36 și 37, sunt trecute în stare rea. La nr. 20 de pe strada Frații Grahi, situația este mixtă: parterul este considerat bun, în timp ce etajul este trecut în stare rea. De asemenea, o casă de pe Calea Dumbrăvii nr. 14 este, de asemenea, catalogată în stare rea, iar pe strada Spartacus nr. 10 apare un alt imobil cu același calificativ. 

În cazul altor imobile, degradarea este descrisă mai degrabă punctual. Casa de pe strada Movilei nr. 1 este notată ca fiind într-o stare „foarte degradată”, în timp ce la nr. 14 este menționat un zid degradat. Pe strada Pielarilor nr. 13A apare calificativul „slabă”. 

O imagine de ansamblu, nu o expertiză tehnică 

Campania Primăriei este parte din mecanismul introdus prin Legea 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. Legea obligă autoritățile locale să identifice și să inventarieze clădirile de locuințe construite înainte de 1978 și să realizeze evaluarea vizuală rapidă a celor care nu au fost deja încadrate într-o clasă de risc seismic.  

Metodologia națională prevede că inspectorii colectează informații despre caracteristicile clădirii, inclusiv numărul de niveluri, tipul structurii, perioada construirii, configurația clădirii și eventualele degradări structurale, dar și despre expunere, numărul de utilizatori și consecințele unei eventuale avarieri severe. Rezultatele sunt folosite pentru ierarhizarea clădirilor și stabilirea priorităților pentru eventuale investiții.  

La Sibiu, însă, documentul publicat de municipalitate este un centralizator mult mai simplu: adresa, identificarea imobilului și observația făcută în teren. Nu sunt publicate în acest tabel punctajele EVR și nici recomandarea explicită privind expertizarea tehnică a fiecărui imobil. Lista consemnează inclusiv faptul că 13 adrese apar repetat, iar pentru alte nouă locații inspectorii spun că nu au identificat imobilul în teren. 

Platforma oficială EVR a Ministerului Dezvoltării face explicit această distincție importantă, pentru că expertiza tehnică este cea care poate transforma o suspiciune într-o concluzie privind riscul seismic. Prin EVR se poate identifica o vulnerabilitate potențială și se poate stabili prioritatea pentru intervenții, dar nu se poate spune că un bloc este încadrat într-una dintre grupele RsI, RsII sau RsIII doar pentru că în tabel apare „stare rea”.  

Legea prevede că, în cazul clădirilor pentru care este identificată vulnerabilitate seismică prin EVR, urmează expertizarea tehnică a structurii de rezistență. Expertiza este realizată de specialiști atestați și este etapa în urma căreia se poate stabili clasa de risc seismic. Proprietarii și asociațiile de proprietari pot solicita, de altfel, expertiza tehnică și independent de parcurgerea evaluării vizuale rapide.