„Un expert cu doctorat câștigă 5.000 de lei în mână”. Directoarea Muzeului Brukenthal spune că instituția se confruntă cu lipsă de personal

Muzeul Național Brukenthal se confruntă cu un deficit tot mai mare de personal, în condițiile în care salariile specialiștilor din instituție au rămas la un nivel pe care conducerea îl consideră neatractiv pentru oameni cu înaltă calificare. Managerul muzeului, dr. Raluca Teodorescu, a declarat că un expert cu gradul 1A – cel mai înalt grad profesional posibil – și doctorat ajunge să câștige aproximativ 5.000 de lei net pe lună.

În cadrul conferinței de presă organizate marți, 27 mai, cu ocazia prezentării raportului de activitate pentru anul 2025, Raluca Teodorescu a subliniat faptul că cea mai mare problemă cu care se confruntă instituția pe care o conduce este cea a resurselor umane. Potrivit acesteia, în ultimii ani instituția a pierdut mai mulți angajați prin pensionare, iar posturile rămase astfel vacante sunt greu de ocupat, fiind remunerate cu mai puțini bani decât un post de vânzător într-un supermarket.

„Un expert cu grad maxim și doctorat ajunge la aproximativ 5.000 de lei în mână. În condițiile acestea, este foarte greu să mai atragi specialiști. Aceeași sumă, uneori mai mare, poate fi câștigată vânzând într-un supermarket sau punând marfă pe rafturi în magazine. Iar acea creștere propusă de noua lege a salarizării unitare nu remediază problema, deși, după calculele noastre, veniturile experților noștri ar urma sp crească până la cel mult 6.000 de lei, după aplicarea acesteia”, a explicat managerul interimar al Muzeului Național Brukenthal.

Posturile rămân greu de ocupat

Teodorescu a spus că problema nu afectează doar muzeul sibian, ci întreg sistemul cultural din România, însă impactul este resimțit puternic într-o instituție care administrează unele dintre cele mai importante colecții din țară și mai multe sedii muzeale.

Potrivit raportului de activitate prezentat de conducerea instituției, Muzeul Brukenthal a avut în 2025 venituri proprii de 3,2 milioane de lei și peste 104.000 de vizitatori plătitori. În același timp, instituția a organizat 42 de expoziții temporare, a restaurat peste 1.040 de piese și a introdus în patrimoniu 1.414 bunuri culturale noi.

Managerul muzeului a explicat că nivelul salariilor face dificilă atragerea unor specialiști în domenii precum restaurarea, conservarea sau cercetarea patrimoniului, în condițiile în care este nevoie de studii de specialitate, experiență și, în multe cazuri, doctorate.

Unele sedii funcționează doar cu programare

Raluca Teodorescu a mai declarat că lipsa de personal a dus inclusiv la funcționarea limitată a unor sedii ale muzeului, precum Muzeul Farmaciei și Muzeul Cinegetic. Acestea funcționează doar în anumite perioade și doar pe bază de programare, din cauza deficitului de personal de supraveghere. „Muzeul Farmaciei va fi deschis începând cu 3 iunie, odată cu debutul sezonului turistic, care aduce la Sibiu mai mulți oameni interesați de cultura acestui oraș”.

Conducerea muzeului spune că instituția încearcă să compenseze lipsa resurselor umane prin reorganizare internă și prin dezvoltarea unor proiecte noi, inclusiv de digitizare și automatizare a unor servicii pentru public.