Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Reorganizarea administrativ-teritorială pregătită de PSD ar putea schimba radical structura administrației locale din județul Sibiu. La un prag de 3.000 de locuitori, 37 dintre cele 53 de comune ar intra în analiza pentru comasare, iar șapte dintre cele nouă orașe ale județului nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. În paralel, social-democrații au anunțat că vor analiza și reconfigurarea județelor, fără să stabilească deocamdată câte ar trebui să rămână.
Doi primari din Sibiu, Claudiu Predescu din Ocna Sibiului, cel mai mic oraș din județ, și Valentin Ivan, din Sadu, vicepreședinte al Asociației Comunelor din România și președintele Filialei Județene Sibiu a Asociației Comunelor din România, contestă o reformă construită în jurul unor praguri demografice și al reducerii cheltuielilor, fără o analiză mai amplă a nevoilor comunităților.
Discuția a căpătat o nouă dimensiune după ce europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului pentru reforma administrativ-teritorială, a prezentat șase criterii care ar urma să stea la baza unei „matrice a sustenabilității administrative”.
Nu mai este vorba doar despre comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, așa cum apărea în programul de guvernare. În cele mai recente simulări ale PSD intră și comunele cu până la 3.000 de locuitori, iar Benea a declarat public că sunt analizate inclusiv scenarii pentru pragul de 4.000 și, ca opinie personală, chiar 5.000 de locuitori.
În România sunt peste 450 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori și aproximativ 1.100 cu populație de până la 3.000. Potrivit estimărilor prezentate de Benea, în funcție de rezultatul analizelor, între 15.000 și 18.000 de aleși locali, primari, viceprimari și consilieri locali, ar putea să nu mai ocupe aceste funcții după alegerile din 2028.
La nivelul județului Sibiu, diferența dintre pragurile discutate este semnificativă. Dacă, la 1.500 de locuitori, ar intra în analiză 13 dintre cele 53 de comune, la pragul de 3.000 numărul acestora crește la 37. Printre cele mai mici sunt Râu Sadului, cu 514 locuitori, Ludoș, cu 584, Bruiu, cu 671, Mihăileni, cu 973, și Marpod, cu 982. La celălalt capăt al listei se află Moșna, cu 2.939 de locuitori, și Orlat, cu 2.964.
Cifrele sunt cele de la recensământul din 2021 și indică localitățile care ar intra în simularea bazată pe pragul demografic, nu o listă de comune pe care PSD a decis deja să le desființeze. Benea a precizat că grupul de lucru ar urma să utilizeze populația rezidentă din ultimul an disponibil, respectiv 2025.
Cele șase criterii anunțate de PSD sunt populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea serviciilor de bază și serviciile publice locale.
În analiza economică ar urma să fie comparate veniturile proprii ale primăriilor cu cheltuielile acestora și să fie luat în calcul gradul de colectare a taxelor și impozitelor. Capacitatea administrativă ar urma să fie evaluată inclusiv prin competențele angajaților, investițiile realizate și fondurile europene sau naționale atrase.
Conectivitatea ar trebui să țină cont de distanța față de drumuri importante, spitale, unități de pompieri, ambulanță și aeroporturi. Accesibilitatea va fi evaluată prin existența școlilor, dispensarelor, medicilor, creșelor și grădinițelor, dar și prin distanța pe care locuitorii trebuie să o parcurgă până la serviciile primăriei. Ultimul criteriu vizează utilitățile și serviciile publice, de la apă și canalizare, la gaze, iluminat public și transport în comun.
PSD spune că datele vor fi introduse într-un algoritm de punctare, cu ajutorul căruia să fie stabilite unitățile administrativ-teritoriale sustenabile și cele care ar trebui reorganizate. Deocamdată, social-democrații nu au făcut publice ponderile fiecărui criteriu, pragul de la care o primărie ar fi considerată nesustenabilă sau rezultatele unei asemenea evaluări.
Reforma nu se oprește la comune. Dragoș Benea a afirmat că peste 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori și că sunt analizate inclusiv comasări între orașe apropiate sau revenirea unor localități la statutul de comună.
În județul Sibiu, dintre cele nouă orașe, doar Cisnădie și Avrig depășesc pragul de 10.000 de locuitori. Agnita, Tălmaciu, Dumbrăveni, Săliște, Copșa Mică, Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului se află sub acesta, potrivit datelor recensământului din 2021. Cel mai mic oraș al județului este Ocna Sibiului, cu 3.434 de locuitori.
Primarul din Ocna Sibiului, Claudiu Predescu, spune că o eventuală reorganizare nu poate fi judecată doar prin numărul de locuitori sau prin economiile făcute la nivelul aparatului administrativ.
Ocna Sibiului a devenit oraș în urma reorganizării administrative din 1968, iar edilul invocă atât funcționalitatea construită în jurul statutului urban, cât și specificul de stațiune balneară, care atrage un număr mare de turiști în sezonul de vară.
„Cred că este doar o discuție reîncălzită. Nu putem vorbi despre o eficientizare sau o economie reală prin desființarea unor primării. Problemele comunităților vor rămâne aceleași și nu s-ar face altceva decât să se transfere o povară mai mare pe o structură administrativă comasată care nu are cum să cunoască specificul fiecărei comunități din noua construcție reorganizată. Facem economie cu câteva salarii de primar și angajați și punem oamenii pe drumuri până la noile sedii administrative pentru o adeverință? Ocna Sibiului e oraș și stațiune totodată. Facem față cu greu cu impozite la nivel de oraș. Cum ne-am descurca cu valorile impuse de nivelul unei comune? În plus, toată funcționalitatea e creată pe structura unui oraș. Noi, în loc să eficientizăm lucrurile, le complicăm și mai mult, creștem birocrația și mutăm povara pe umerii oamenilor?”, a declarat Claudiu Predescu, pentru TRIBUNA.
Primarul consideră că locuitorii ar fi cei care ar suporta consecințele unei reorganizări făcute fără o analiză a serviciilor și a specificului local.
„Pentru că, până la urmă, dintr-o reorganizare făcută pe repede-înainte principalii perdanți sunt contribuabilii. Cred că adevărata reorganizare trebuie făcută după criterii viabile, nu prin abordări populiste”, a mai spus edilul.
O poziție critică față de modul în care este discutată reorganizarea administrativă are și Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, vicepreședinte al Asociației Comunelor din România și președintele filialei județene Sibiu a organizației. Într-un răspuns adresat redacției TRIBUNA, acesta susține că primăriile comunelor mici nu ar trebui să fie primele instituții vizate de reducerea cheltuielilor și că reforma statului ar trebui să înceapă cu instituțiile centrale și serviciile deconcentrate.
„Spunem limpede: comunele României nu se opun reformei. O cerem de ani buni. Dar o reformă a statului care începe cu primăria de la sat și ocolește Bucureștiul nu este o reformă. Este o mutare a costurilor de la centru spre periferie”, susține primarul din Sadu.
Printre propunerile formulate de Valentin Ivan se numără reducerea numărului de parlamentari și de consilieri locali și județeni, comasarea agențiilor și instituțiilor centrale cu atribuții suprapuse, precum și reorganizarea serviciilor deconcentrate.
O altă variantă propusă de Asociația Comunelor din România este comasarea voluntară, acolo unde comunitățile consideră că ar avea de câștigat. În locul desființării primăriilor, Ivan propune ca mai multe comune să împartă serviciile de specialitate de care au nevoie, precum achizițiile publice, urbanismul, auditul sau consultanța pentru proiecte europene. Un specialist ar putea lucra pentru cinci sau șase comune, prin asocieri și acorduri de cooperare, în timp ce fiecare localitate și-ar păstra primăria și autonomia decizională.
„Comasarea nu face să dispară munca. Stare civilă, registrul agricol, taxele locale, asistența socială rămân de făcut pentru fiecare cetățean, oriunde ar fi sediul primăriei. Ce folos are o primărie comasată la 30 de kilometri dacă bătrânul din satul de munte nu are cum să ajungă la ea?”, argumentează Valentin Ivan.
În opinia sa, înaintea oricărei reorganizări ar trebui să existe o bază de date națională a impozitelor și proprietăților, digitalizarea serviciilor publice și interoperabilitatea registrelor instituțiilor. În plus, Carta europeană a autonomiei locale, ratificată de România, prevede consultarea prealabilă a comunităților afectate în cazul modificării limitelor teritoriale.
Cea mai amplă componentă a discuției lansate de PSD privește însă și reorganizarea județelor. Dragoș Benea a declarat că grupul de lucru va analiza reducerea numărului actual de județe și a invocat ca posibil reper modelul celor 15 curți de apel din România. Declarația a alimentat în spațiul public scenariul unei țări cu 15 județe, în care actualul județ Sibiu nu ar mai exista ca unitate administrativă distinctă.
Europarlamentarul a ținut însă să precizeze că modelul celor 15 curți de apel este doar un punct de plecare pentru discuție, nu o configurație deja decisă. „Asta nu înseamnă că vor fi 15 județe. (…) Eu nu vreau acum să avansez cifre – 15, 18, 20, poate vor fi 22, poate vor fi 12. Tot acești indicatori vor spune”, a declarat Benea într-un interviu pentru G4Media.
La nivel național, PSD susține că documentul de reorganizare ar urma să fie construit pe baza datelor publice și a propunerilor venite din comitetele județene.
În județul Sibiu, subgrupul de lucru a fost constituit în jurul Instituției Prefectului, cu participarea Consiliului Județean și a reprezentantului Asociației Comunelor din România. Din structură fac parte prefectul Florian Giubega, președinta Consiliului Județean, Daniela Cîmpean, și primarul comunei Sadu, Valentin Ivan.
Până în prezent, însă, structura nu are un calendar de lucru și nici o agendă de întâlniri sau teme stabilite. Reforma este, așadar, încă în faza de analiză, iar criteriile anunțate de PSD nu au fost transformate într-un proiect legislativ cu o listă clară a localităților vizate. Social-democrații vor ca noua organizare să fie aplicabilă începând cu alegerile locale din 2028.
Foto: Răzvan NEGRU
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
