Trei teme sensibile la Colegiul Prefectural. Relocarea Direcției Județene pentru Cultură, motiv de nemulțumire

Colegiul Prefectural, prezidat de prefect, Mircea Dorin Crețu alături de subprefecți, Benedek Zacharie și Florian Giubega și secretarul general, Marius Oltean, a fost focusat pe trei teme sensibile, anume: Cercetarea arheologică sibiană și patrimoniul arheologic sibian; Facilități și servicii acordate angajatorilor în contextul digitalizării și Monitoringul integrat și calitatea resurselor de apă din județul Sibiu.

Prima expunere

 Daniel Vasile Stana, consilier superior în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu a făcut referiri la numărul de cercetări arheologice de pe raza Sibiul, punând în evidență rezultatele lor, anume identificarea și salvarea a unor situri arheologice inedite precum: habitatul preistoric din zona unde funcționa “Balanta”, cimitirul medieval de la fosta „Cazangerie”, cimitirul și locuirile multiple de la Șura Mare –str. Atelierului, locuirea de la Cisnădie – Rehau, așezarea multistratificată și necropola de epoca migrațiilor de la Șura Mică (Fosta fermă de porci), groapa comună medievală de la Mediaș, str. Gheții, ș.a.)”. Potrivit referentului ”Din păcate ne aflăm din nou pe o pantă descendentă, motiv pentru care tragem acest semnal de alarmă”.

Ilie Dan Nanu a reiterat aspecte legate de relocarea sediului Direcției Județene pentru Cultură Sibiu cu un feedback negativ în activitățile instituției, aspecte reținute de prefectul Mircea Dorin Crețu care va înainta un raport despre situația de facto Ministerului Culturii. În cadrul relatat au fost stabilite măsuri pentru îmbunătățirea activității desfășurate de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, cum ar fi : îmbunătățirea procedurilor operaționale ale posturilor/compartimentelor aflate în relația directă cu beneficiarii; monitorizarea respectării termenelor legale de analiză și răspuns/ avizare a documentațiilor depuse de beneficiari dar și aspecte legate de transparența procesului de analiză și răspuns/ avizare a documentațiilor depuse de beneficiari prin punerea la dispoziția acestora a informațiilor cu privire la stadiul și etapele parcurse; colaborarea permanentă cu autoritățile administrației publice centrale și locale în vederea protejării patrimoniului cultural național, mobil și imobil etc.

Facilități și servicii acordate angajatorilor în contextul digitalizării

Cosmin Adrian Roșu, director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu a prezentat cele două platforme digitalizate care simplifică și eficientiză inserția pe piața muncii. Este vorba de Platforma PULS (n.n. care reglementează: interacțiune digitală completă; crearea și gestionarea profilului companiei; publicarea locurilor de muncă pe bază de competențe; căutare și selecție eficientă a candidaților; gestionarea stimulentelor financiare; consiliere profesională online) și Programare online pentru servicii ANOFM. Au mai fost prezentată Platforma ReCONECT, lansată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) care reflectă acel demers semnificativ în digitalizarea și corelarea sistemului educațional cu piața muncii din România. Finanțată, din Fondul Social European cu aproximativ 4 milioane de euro, platforma monitorizează inserția absolvenților și evaluează eficiența politicilor publice în domeniul educației și ocupării forței de muncă. Proiectul de hotărâre adoptat a cuprins și măsuri pentru îmbunătățirea activității desfășurate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu, pe parcursul anului 2025.

Monitorizarea integrată și calitatea resurselor de apă din județul Sibiu

Ultima temă a fost prezentată de inginer Mircea Sandu Bîrș, director în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu. Acesta a făcut referiri la apele din domeniul public al statului aflate pe teritoriul județului Sibiu, în bazinul hidrografic Olt, precizând: ”În județul Sibiu, rețeaua hidrografică se întinde pe aproximativ 2300 km de cursuri de apă cadastrate, dintre care 1500 km aparțin bazinului hidrografic Olt și sunt administrate de SGA Sibiu. Structura Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu cuprinde Staţia hidrologică ( n.n. cu 18 staţii hidrometrice, 46 Foraje hidrogeologice și 21 staţii pluviometrice). Domnia sa a prezentat și aria lucrărilor de exploatare, asigurată de: Formaţia de lucru Gura Râului, Formaţia de lucru Avrig – Sibiu, Formaţia de lucru Alţâna – Agnita și Formaţia reparaţii, întreţinere utilaje și mijloace de transport, raportându-se si la celelalte structuri care gestionează resursele de apă, precum: Inspecţia Teritorială a Apelor, Dispecerat de apărare împotriva inundaţiilor şi cele care supravechează calitatea apelor etc,). Referiri au mai fost făcute la ”obligațiile privind mediul, respectarea legislației europene și românești în vigoare, dar și la investiții direcționate spre sectorul de apă si apă uzată, care au ca scop îmbunătățirea indicatorilor de performanță a nivelului si a eficienței serviciilor de apă- canal”.