O ștanță veche de peste 2.000 de ani, descoperită la Tilișca, poate fi văzută la Muzeul de Istorie. Cercetător: „Dovedește că dacii cunoșteau foarte bine sistemul monetar roman”

Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice făcute în ultimii ani la cetatea dacică de la Tilișca este expusă în această perioadă la Muzeul de Istorie din Sibiu. Este vorba despre o ștanță monetară veche de peste 2.000 de ani, folosită de daci pentru reproducerea denarilor romani republicani, piesă considerată unică în patrimoniul muzeului sibian și extrem de rară la nivel național.

Artefactul a fost descoperit în timpul cercetărilor arheologice desfășurate anul trecut la Tilișca și este prezentat publicului în cadrul expoziției dedicate celor 70 de ani de cercetări arheologice în cetatea dacică de lângă Sibiu. Specialiștii spun că valoarea sa depășește cu mult importanța unui simplu obiect de muzeu, deoarece oferă informații despre economia, comerțul și nivelul tehnologic al comunităților dacice care au locuit în această zonă cu mai bine de două milenii în urmă.

Dacii de la Tilișca reproduceau monede romane

Silviu Purece, cercetător și profesor al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, spune că ștanța descoperită la Tilișca a fost utilizată pentru realizarea unor monede care imitau denarii romani republicani.

„Este o ștanță monetară, probabil dacică, produsă la Tilișca și copiază un denar roman republican. Acest obicei este atestat în mai multe situri dacice și probabil că era o activitate destul de răspândită. Dacă ne uităm la întreaga lume barbară din acea perioadă, Dacia este zona în care au fost descoperite cele mai multe monede romane republicane. Descoperirea ne arată că populațiile dacice cunoșteau foarte bine sistemul monetar roman și îl foloseau în propriile schimburi economice”, explică cercetătorul.

Potrivit acestuia, reproducerea monedelor romane nu trebuie privită prin prisma conceptului modern de falsificare.

„Probabil că dacii care produceau monedă la Tilișca copiau moneda romană, însă păstrau același standard de greutate și aceeași calitate a metalului. Practic, moneda avea valoare prin conținutul său de argint și putea fi integrată fără probleme în tranzacțiile comerciale. Nu vorbim despre falsuri în sensul în care înțelegem astăzi acest lucru, ci despre piese care respectau standardele economice ale vremii”, spune Silviu Purece.

Există indicii că la Tilișca funcționa un centru de producere a monedelor

Descoperirea completează o serie impresionantă de artefacte similare găsite de-a lungul timpului în cetatea dacică. În anii ’60, arheologul Nicolae Lupu a descoperit aici alte 14 ștanțe monetare, ceea ce face ca Tilișca să fie unul dintre cele mai importante situri de acest fel din România.

Noua piesă este însă diferită prin contextul în care a fost găsită și ar putea oferi indicii suplimentare despre organizarea economică a așezării dacice.

„Încercăm să stabilim dacă la Tilișca a funcționat într-adevăr o monetărie în adevăratul sens al cuvântului. Existența ștanțelor este foarte importantă, dar nu este suficientă. Pentru a demonstra existența unei monetării trebuie să identificăm și alte elemente, precum unelte specifice, spații de lucru sau alte dovezi ale procesului de producție. Deocamdată, descoperirile indică existența unei activități monetare desfășurate pe parcursul mai multor decenii, înainte de formarea statului lui Burebista”, explică cercetătorul sibian.

Lipsa fondurilor încetinește ritmul descoperirilor

Cercetările arheologice de la Tilișca sunt însă departe de a se apropia de final. Potrivit specialiștilor implicați în proiect, aproximativ 90% din suprafața cetății dacice de pe Dealul Cățănaș nu a fost încă investigată arheologic, ceea ce înseamnă că situl ar putea ascunde în continuare descoperiri de o importanță similară sau chiar mai mare decât cele făcute până acum. Arheologii spun că există un potențial uriaș pentru identificarea unor noi ateliere, locuințe, obiecte de patrimoniu și informații esențiale despre comunitățile dacice care au trăit aici. Cu toate acestea, cercetările riscă să stagneze în acest an din lipsa finanțării. Bugetul local nu a prevăzut fonduri pentru continuarea săpăturilor, iar programele de finanțare ale Ministerului Culturii sunt blocate în această perioadă de incertitudine politică, astfel că șantierul arheologic de la Tilișca nu are, în prezent, surse de finanțare pentru o nouă campanie de cercetare.

Expoziția dedicată celor 70 de ani de cercetări arheologice la Tilișca poate fi vizitată la Muzeul de Istorie din Sibiu până la sfârșitul lunii august și reunește atât artefacte descoperite în cetate, cât și imagini și documente care ilustrează evoluția cercetărilor arheologice desfășurate aici începând din anii 1950.

Foto: Vlad IGNAT