Securitatea de la Sibiu, în cifre. CNSAS a publicat numărul de angajați

Aparatul birocratic teritorial al Securității din județul Sibiu număra,  în septembrie 1988, 165 de cadre salariate, conform datelor  transmise acum câteva ore de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Cifrele fac parte dintr-o radiografie a dimensiunii Departamentului Securității Statului (DSS) spre finalul regimului comunist, realizată pe baza unor documente datate 24 septembrie 1988.

Potrivit CNSAS, documentele originale se află în dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40 – Cabinet Iulian Vlad. Pentru stabilirea dimensiunii aparatului, instituția a coroborat datele din două tabele care cuprind structurile centrale, Trupele de Securitate și aparatul teritorial.

Sibiul în clasamentul național

La nivelul celor 40 de inspectorate județene existau, conform datelor prezentate de CNSAS, 5.312 cadre, insă cu tot cu municiupiul București suma era de 5.869.

În clasamentul prezentat de CNSAS, Sibiul făcea parte din categoria județelor cu efective cuprinse între 130 și 200 de cadre, alături de Dolj, Hunedoara, Iași, Bihor, Mureș, Argeș, Suceava, Galați, Bacău, Arad și Maramureș.

Cei mai mulți angajați erau la București: 557 cadre, Constanța: 285 cadre, Timiș: 271 cadre, Prahova: 261 cadre, Cluj: 251 cadre și Brașov: 212 cadre. La polul opus, Covasna avea 73 de cadre, Ialomița și Sălaj câte 76, iar Călărași 78.

Un aparat de aproape 15.000 de oameni

Imaginea de ansamblu prezentată de CNSAS indică existența a 14.629 de angajați ai Departamentului Securității Statului la data documentelor analizate. Dintre aceștia, 6.023 lucrau în aparatul central al DSS, ceea ce reprezenta 41,17% din total. Trupele de Securitate aveau alte 2.737 de cadre, respectiv 18,71%, iar aparatul teritorial însuma 5.869 de persoane, reprezentând 40,12%.

În total este inclus și personalul muncitor civil, estimat la aproximativ 1.200 de persoane fără grad militar. Potrivit explicațiilor CNSAS, această categorie cuprindea, între altele, muncitori calificați și tehnicieni, șoferi, personal administrativ, specialiști în telecomunicații, personal al tipografiei și angajați care desfășurau activități de secretariat.

De la supravegherea populației la interceptări și filaj

Datele publicate oferă și o imagine asupra modului în care era organizat operativ DSS. Direcția I, responsabilă de linia informațiilor interne, avea 103 angajați în structura centrală, iar corespondentul său în teritoriu era Serviciul I.

Direcția a II-a, destinată contrainformațiilor din sectoarele economice, avea 152 de angajați la nivel central și structuri corespondente în județe. Acestea vizau activitatea informativă din fabrici, uzine, combinate și alte obiective economice.

Unitatea Specială „T”, care se ocupa de interceptări și ascultări, avea 466 de angajați la nivel central, iar în teritoriu funcționau structuri corespondente. Unitatea Specială „F”, destinată filajului, observației și investigațiilor, număra 745 de angajați în structura centrală.

O altă componentă, Unitatea Specială „S”, se ocupa de controlul corespondenței și avea 356 de angajați la nivel central. CNSAS precizează că în teritoriu asemenea activități se desfășurau prin birouri sau compartimente speciale, unele amplasate în incinta oficiilor poștale județene.

In Trupele de Securitate, componenta militarizată (infanterie, pază obiective speciale, intervenție în caz de revoltă populară) a Securității care totaliza 2.737 de cadre, deși avea comandamentul în Capitală, încorpora și unități (batalioane și regimente) dislocate strategic pe întreg teritoriul țării (București, Cluj, Timișoara, Ploiești etc.) pentru a asigura controlul rapid în caz de criză.

Foto: facebook CNSAS