Foto: Almanah Flacăra 1989
Lumea bună şi valoros-europeană, ca şi cea naţional „suveranistă” s-au agăţat ca scaiul de câine de ultimul sondaj INSCOP din care s-a aflat cu oripilare sau admiraţie că multă lume îl regretă pe tovarăşul „cel mai iubit fiu al poporului”, ulterior „odiosul dictator”. Asta fix după marea lovitură de la „Beach, Please”; unde mii (să zicem că mii, dar erau mai mulţi) de adolescenţi şi puberi au scandat „Ceauşescu-Ceauşescu” atunci când a apărut Selly în decor, de a intrat în fibrilaţie institutul cu nume lung şi poetic care investighează comunismul, numit „Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi memoria Exilului Românesc”.

Sursa foto grafice: INSCOP Research
Adică, e clar, ori e mâna dujmanului antieuropean, ori oamenii s-au tâmpit, ori e iar o conspiraţie şi bănuiesc că trebuiesc luate măsuri, dacă se poate la fel de dictatoriale ca pe vremea lui Ceauşescu, pentru a-i face pe români să gândească cum trebuie.
Numai că sondajul e mult mai complex şi în ciuda tradiţionalei deja manipulări a goarnelor pro-sistem, avem elemente interesante. Unul dintre ele este că sondajul nu a fost doar despre Ceauşescu şi cespre mult mai mult.
Ce se mai arată în sondajul INSCOP, dar se bagă sub preş
Cine crede că cei de la INSCOP au făcut un sondaj doar aşa, cu şi despre Ceauşescu şi nostalgicii lui, este minimum naiv şi mediu rău intenţionat, Sondajul INSCOP se referă la mai multe aspecte. A fost făcut la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi-s curios câţi bani au dat pentru el, că tot vorbim de austeritate.
Din sondaj aflăm mult mai multe chestii. De exemplu, că majoritatea – 63,5% dintre cei sondaţi spune că România merge într-o direcţie greşită, ceea ce aşa este. Că la majoritatea i se rupe de perioada comunistă (60,6% declaraţi interesaţi „puţin” sau „deloc”). Că majoritatea (68,2) are suficiente informații pentru a îşi face o părere despre perioada comunistă iar cei mai mulţi (34,8) au trăit în acea perioadă. Că tot majoritatea (55,8) spune (sau a ajuns să spună) că regimul comunist a fost „mai degraba lucru bun pentru România” şi că „s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele”). O altă opinie majoritară (48,4%) „periculoasă” este că se trăia mai bine. Lucru incredibil de revoltător, mai ales că unii (77%!) nerecunoscători au tupeul să spună că în România europeană şi PNRR-.istă, nu le ajung banii nici măcar pentru strictul necesar.
Un lucru iar camuflat bine oficial este faptul că, aşa cum se arată în sondaj, românii (65,1%) recunosc că atunci o fi fost dictatură, dar era mai puţină corupţie „comparativ cu situaţia din prezent”. Iar faptul că „nostalgia” după vremurile trecute nu înseamnă apologia comunismului aşa cum vor alţi nou-comunişti să ne bage pe gât, este că, o majoritate covârşitoare care a răspuns la întrebările sondajului,(80,9%) recunoaşte că atunci era MAI PUŢINĂ LIBERTATE.

Sursa foto grafice: INSCOP Research
Se arată şi ce era rău sub comunism
Ceauşiştii de români recunosc totuşi, cu peste 50+1% (59,2) că ” regimul comunist dinainte de 1989 este sau nu responsabil de abuzuri și crime” şi că cei responsabili pentru acestea NU au fost pedepsiţi ia ghici de către cei de acum cine (41,6%). La fel, se recunoaşte că o parte din mâncare era pe cartelă (94,4%), că nu aveai voie să mergi „dincolo” (92,1%), că programul TV era doar de două ore (95,1%), că pentru aajunge „sus” în ierarhie trebuia să fii membru de partid (ca şi acum dealtfel) – 76,1%, că „erai obligat să te prezinţi la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății, chiar dacă era în cealaltă parte a țări” (85,6%) (dar aveai un loc de muncă!) sau că sute de mii de români au fost ucişi li torturaţi în închisorile comuniste (82%)
Nu e vorba doar de nostalgii ci e şi o critică la adresa celor care conduc acum
Tot aşa, din sondaj reiese că „atunci” aveai mai mult acces la serviciile de sănătate decât acum, chiar dacă trebuia să te prezinţi cu „cadoul secolului” (cartuşul de Kent sau Marloboro) pentru a ţi se acorda o atenţie mai mare. Cel puţin 48,6% spun asta. Şi o mai spun programările de la spitalul judeţean, unde listele de consultaţii sunt cam ocupate până anul viitor.

Sursa foto grafice: INSCOP Research
Despre accesul la educaţia de calitate, care pentru 49,9% dintre românii „sondaţi” era mai uşor, nu ştim ce să spunem, decât că atunci, exceptând materiile de îndoctrinare (care există şi acum, dar pe alte coordonate), învăţământul în general era de calitate. Aceasta graţie programei bine făcute şi a pregătirii profesorilor. Oricum, atunci, nu era problema admiterii pe baza lui „am loat bacu” şi a dilemelor de limbă română scris, după ce terminai o facultate plus master.
Şi treaba continuă în acelaşi ritm: instituţiile statului erau mai eficiente (58,7%), mâncarea era mai sănătoasă chiar dacă era puţină (85,1%) asta pentru că România nu-şi permitea, ca acum, plasticuri şi chimicale în hrană, chiar dacă mai chirăie câte un influencer care atunci ori era inexistent ca fiinţă umană, ori era la stadiul de cerut la oliţă, că „roşiile erau date cu îngrăşământ toxic!”. Cert este că pâinea atunci era pâine şi nu ţi-o lua vântul de uşoară ce era, cape pâinile „tradiţionale” sau „ţărăneşti” de acum făcute în serie.

Sursa foto grafice: INSCOP Research
Îîncă o palmă dată consumatorilor de resurse de la stat este că 66,4% spun, pe bună dreptate, că statul avea mai mare grijă de cetăţean atunci, decât acum. Să vedem cum vor combate asta fanii regimului actual. Tot o majoritate consistentă, 68,5% spune că se produceau mai multe decât în prezent. Ceea ce e iar corect, dacă (şi sigur e aşa) e vorba despre ce produceau fabricile româneşti, cu conducere românească, în România şi pentru România.

Sursa foto grafice: INSCOP Research
Alte realităţi neplăcute şi greu de acceptat
Tot supărător este pentru cei care studiază „crimele comunismului” va fi şi faptul că faptul că oamenii erau mult mai apropiaţi unul de celălalt este recunoscut în proporţie de 80,4%, Sau că „oamenii se ajutau mai mult unii pe alții”. Da, era o solidaritate a sărăciei, dar de preferat decât infatuarea îmbuibată pe care o vedem acum. La fel, 77,2 % spun că România era o ţară mult mai bogată atunci decât acum. Cine poate proba contrariul?
La cultură e pe nasoale rău, pentru că până şi românul simplu observă (adică 71,3%) că „România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii”. Sau că filmele româneşti erau mai bune – chiar şi cele comuniste (75,1%) faţă de producţiile de acum. Ca dealtfel şi emisiunile de divertisment (58%). La fel, muzica românească era mai bună calitativ atunci decât acum (71,8%).
Şi percepţii nostalgic inexacte…
Dincolo de realităţile clare şi comparaţiile conforme cu realitatea, sondajul, prin cei sondaţi, mai are şi erori de percepţie. De exemplu faptul că România era o ţară mult mai respectată pe plan extern (73,2%). Chestia cu „respectată” este relativ, România era socotită o dictatură de către ţările occidentale, o ţară vasală care face pe rebela de către URSS şi o ţară bună de muls de către lumea a III-a. La fel, e o eroare să spui că eram „o țară cu mai puțină poluare generată de industrie”. Bun, acum nu mai poluează industria pentru că nu prea mai există dar a existat o Copşa Mică, fabricile de ciment, gurile de deversare ale fabricilor care „dădeau” fix în râuri, fumul care trona peste oraşele industriale sau orăşelele-anexă de pe lângă combinate. Dar care, totuşi şi în ciuda, nu făceau din vară iarnă şi din iarnă vară, nici să fiarbă aerul ca în cuptorul cu microunde nici să ai diferenţe de 15 grade între o zi şli alta.
Comparativ cu cele arătate în sondaj şi care pur şi simplu dau o palmă actualului regim şi fostelor regimuri de la 1990 încoace, faptul că 66,2% îl consideră pe Ceauşescu „un lider bun” este doar un detaliu amuzant şi atât. Felicitări celor care, de la nivelul funcţiilor lor, au reuşti să-l facă pe om să-l regrete pe Ceauşescu, şi e amuzant că acum tot ei se dau revoltaţă că românii sunt „nostalgici”.
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL