Deputatul PNL Raluca Turcan a declarat, într-o conferință de presă, că măsurile recente de echilibrare bugetară au fost adoptate într-un context economic grav și au avut ca scop evitarea intrării statului în incapacitate de plată.
Potrivit acesteia, un astfel de scenariu ar fi dus la blocarea plății pensiilor și salariilor bugetare, paralizarea sistemelor de sănătate, educație și ordine publică, creșterea șomajului, devalorizarea leului, inflație accelerată și suspendarea fondurilor europene și a investițiilor publice.
Raluca Turcan a afirmat că măsurile adoptate de Guvern au stabilizat finanțele publice și au prevenit aceste efecte, precizând că situația actuală este rezultatul unor ani de cheltuieli excesive și administrare deficitară.
„Efortul din ultima perioadă a fost suportat de categorii largi de populație – de la persoane vulnerabile până la firme mici și mijlocii. Este legitim ca acești oameni să aștepte echitate, debirocratizare și sprijin real. În acest sens, fac un apel către coaliția de guvernare să analizeze completarea pachetului de relansare economică cu o măsură care există deja în Parlament și care poate aduce un plus clar de echitate: eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Proiectul este depus de doi ani și necesită doar un vot.
Această supraimpozitare nu aparține actualului guvern, dar efectele ei sunt resimțite puternic și astăzi. După introducerea măsurii, costurile pentru angajatori au crescut cu peste 100%, iar taxele plătite au ajuns de trei–patru ori mai mari. Zeci de mii de contracte part-time au dispărut – nu s-au transformat în full-time, ci au migrat spre economia gri, munca la negru sau șomaj. În Uniunea Europeană, aproape 17% dintre angajați lucrează part-time; în România, sub 3%. Eliminarea supraimpozitării ar însemna o participare mai mare pe piața muncii, reducerea muncii la negru, creșterea încrederii între stat și mediul privat și mai multă predictibilitate fiscală”, a declarat Raluca Turcan.
Pe plan social, Raluca Turcan a anunțat inițiative legislative privind mobilitatea forței de muncă, integrarea persoanelor adulte cu handicap, combaterea sărăciei în zonele defavorizate și sprijinirea familiilor cu copii sau persoane dependente.
Referindu-se la cazul recent de violență extremă în rândul minorilor, Turcan a respins ideea scăderii vârstei răspunderii penale, subliniind că soluțiile trebuie să vizeze prevenția, intervenția timpurie și sprijinul psihologic, nu măsuri punitive luate sub presiunea momentului.
„Scăderea vârstei răspunderii penale pentru minori nu poate fi tratată emoțional, sub presiunea momentului. Nu cred că aceasta este soluția. Este un subiect extrem de complex, care necesită analize serioase și dezbateri cu psihologi, psihiatri și specialiști în educație și protecția copilului. Există state care au scăzut acest prag și care, astăzi, discută revenirea asupra deciziei, constatând că soluția penală aplicată prea devreme duce la mai multă recidivă, nu la mai multă siguranță. În Europa, vârsta răspunderii penale variază între 10 ani, în Anglia, și 16 ani, în țările nordice. România, cu pragul de 14 ani, se află la mijloc. Ceea ce lipsește astăzi în România nu este o pedeapsă mai dură, ci o reacție rapidă, coerentă și coordonată a statului, începând cu școala și comunitatea”, a mai adăugat aceasta.
ADVERTORIAL
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
ADVERTORIAL
ADVERTORIAL
ADVERTORIAL
Vlad IGNAT
ADVERTORIAL
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
ADVERTORIAL
ADVERTORIAL