Primăria răspunde: banii pentru Guşterland sunt din fonduri nerambursabile, doar 2% fiind din bugetul local

Primăria Municipiului Sibiu a trimis, în ziua de miercuri 30 octombrie, pe adresa redacţiei, o replică referitoare la articolul "Aventura Guşterland începe să coste Sibiul cam mult: cheltuieli suplimentare, inclusiv cu linia de înaltă tensiune." O redăm aici complet, aşa cum ne-a fost remisă:

"Ca urmare a articolului publicat în 29 octombrie, cu titlul "Aventura Guşterland începe să coste Sibiul cam mult: cheltuieli suplimentare, inclusiv cu linia de înaltă tensiune.", vă rugăm să publicați următoarele informații ca drept la replică, pentru corecta informare a cititorilor dumneavoastră:

Referitor la finanțarea acestui proiect: Îi asigurăm pe sibieni că fondurile cu care va fi finanțat acest proiect nu vor proveni din bugetul local decât într-o mică măsură. Municipiul Sibiu va depune proiectul pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile prin Programul "Regiunea Centru", în cadrul căruia beneficiază de alocare dedicată, adică are o sumă de bani alocată special pentru astfel de proiecte. Prin urmare, din bugetul Sibiului se vor acoperi doar cheltuielile neeligibile și contribuția obligatorie a orașului în acest proiect (minim 2%).

Mai menționăm un fapt important: pentru ca Sibiul să fie un mediu plăcut de locuire PENTRU SIBIENI sunt necesare și astfel de obiective pentru mișcare și timp liber mai ales că, Primăria Sibiu nu le realizează în defavoarea altor proiecte pentru oraș. Reamintim faptul că în Sibiu abordarea a fost una sănătoasă, investindu-se la început în infrastructura de drumuri și în modernizarea rețelelor de apă și canalizare, în clădirile unităților de învățământ și transport public și de abia apoi s-a trecut la proiecte precum Complexul Lacul Binder, Stadionul Municipal, Baza Sportivă Obor, Belvedere și Gușterland. În paralel cu aceste proiecte dedicate creșterii calității locuirii în Sibiu, continuăm să investim în clădirile unităților de învățământ și în infrastructură.

În ceea ce privește îngroparea liniei de înaltă tensiune, precizăm că îngroparea acesteia este singura soluție acceptată de societatea de electricitate DEER Brașov pentru a aviza realizarea acestui proiect. Mai mult, această soluție este mai sigură pentru viitorii utilizatori ai Complexului Gușterland decât protejarea acesteia prin coridoare. Prin urmare, este o lucrare necesară și obligatorie pentru ca Gușterland să se realizeze. Contestarea deciziei DEER Brașov, așa cum propune domnul Kielhorn, ar duce la blocarea proiectului și implicit la pierderea finanțării din fonduri europene.
Având în vedere că în articol se citează dintr-o scrisoare a domnului Jens Kielhorn, vă trimitem atașat și răspunsul pe care Primăria Sibiu l-a emis către domnia sa, în care cititorii Tribuna interesați vor găsi explicații detaliate".

Mirela Gligore
Șef Serviciu Comunicare, Sănătate Publică și Tineret
Primăria Municipiului Sibiu

*

Mulţumim pentru prompitudinea reacţiei oficiale a Primăriei Municipiului Sibiu şi adăugăm aici faptul că ne-am bucura ca aceeaşi promptitudine să fie şi în cazul solicitărilor noastre adresate acestei instituții, pentru că unele dintre ele sunt cam vechi şi nu mai ştim nimic de soarta lor.

Bun, deci Sibiul nu va purta povara preţului ridicat al viitoarei zone de agrement "Guşterland". Sau, ca să fim şi noi mai entuziaşti, foarte bine. La fel ca şi rezolvarea problemei liniei electrice de înaltă tensiune, care, sincer, este pentru noi doar un detaliu tehnic. Costisitor dar tot tehnic.

Referitor la Sibiul ca mediu plăcut de locuire pentru sibieni, întru totul de acord că oraşul duce o lipsă acută de locuri de relaxare, ca să nu mai pomenim de cele de relaxare ÎN NATURĂ. Şi mulţi dintre noi, sibienii considerăm că acestea sunt prioritare într-un oraş sufocat de trafic haotic, cu poluare fonică uluitoare tot de la trafic ori de la infinitele şantiere, publice sau private, cu aerul care bate tot spre cod roşu în aplicaţiile de meteo. Punem aici la socoteală şi lipsa acută de spaţii verzi (unele desfiinţate şi împuţinate MAI ALES după lucrări de reabilitare, unde locuri cu potenţial verde au fost efectiv desfiinţate, (şi aici re-menţionăm GARDURILE VII din zonele de blocuri) aceasta ducând la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă din Sibiu, mai ales prin creşterea temperaturilor pe timp de vară (încurajate oricum prin construcţia de blocuri "în stil modern" cu faţade din tablă şi sticlă).
Avem complexul de agrement de la Lacul lui Binder. Avem Belvedere (aşa cum e el, cu ale lui). Avem Municipalul şi baza sportivă de la Obor. Vom avea, mai mult ca sigur, Guşterland. Mai adaug eu aici şi pista de biciclete de-a lungul Cibinului, cu traseul său pietonal semioficial.

Dar avem cartiere fără vreun parc. Hipodromul nu are un parc în adevăratul sens al cuvântului. Lazaretul nu are parc. Ţiglarii nu au nici ei parc sau aveau ceva la Lacul lui Binder înainte de a se a îngrădi şi percepe taxă de intrare. Turnişorul nu are nici el aşa ceva. Municipalul este un loc care iese aici din ecuaţie, că nu toţi sunt obsedaţi de fotbal iar sportul sibian este acum prea mic pentru un stadion atât de mare. Numai că majoritatea celor menţionate în dreptul la replică de mai sus ca locuri "în natură" au o mare calitate: sunt cam departe. Sau sunt doar pentru şoferi, trotinetişti şi biciclişti? Cu pietonii ce facem? Sunt locuitori de categorie inferioară la Sibiu?
Ce legături sunt în weekend pentru a ajunge la "Lacul Binder"? Vă spun eu, puţine. La Belvedere da, că sunt destule autobuze, acolo e însă o altă problemă: e firav ca rezistenţă la tăvăleala vizitatorilor.

De exemplu cum va avea acces sibianul (plătitor, totuşi, de taxe şi alte chestii) care NU are maşină sau vrea să îşi lase maşina acasă ca să se distreze şi el ca omul, la acel Guşterland? Vă spun eu: foarte greu. Şi ar trebui să se lucreze la aceasta.
Problema majoră este că aceste facilităţi, benefice (dacă sunt făcute bine, fără a se afecta prea mult cadrul natural) pentru loisirul locuitorilor şi turiştilor, nu vor aduce mai mult spaţiu verde Sibiului decât statistic. Pentru că oraşul va rămâne la fel de sufocat, betonat, loc de manifestare pentru orice proiect imobiliar care mai mănâncă din spaţiul liber al oraşului.

Referitor la răspunsul adresat dlui Jens Kielhorn îl vom ataşa articolului nostru aşa cum l-am primit, la versiunea online a articolului acestuia, strict din motive tehnice (documentul nu e un text, ci o fotografie format pdf). Atât, deocamdată.