Planul Primăriei pentru turismul sibian până în 2036: Investiții de sute de milioane de euro, un nou muzeu și aproape dublarea numărului de turiști

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Primăria Sibiu a lansat în consultare publică Strategia de Dezvoltare a Destinației Turistice 2026–2036, documentul prin care administrația locală își propune să transforme orașul într-un „magnet cultural european”. Planul prevede investiții estimate de până la 354 de milioane de euro, obiective măsurabile până în 2036 și o nouă structură de coordonare a turismului.

Strategia nou-elaborată pornește de la concluzia că Sibiul beneficiază deja de o imagine foarte bună, însă nu reușește să transforme această notorietate în beneficii economice pe măsură. Deși 81,3% dintre români consideră Sibiul o destinație atractivă, ceea ce îl plasează pe locul al doilea la nivel național după Brașov, durata medie a sejurului a scăzut de la 1,612 nopți în 2019 la 1,485 nopți în 2024. În același timp, numărul sosirilor turistice, de 411.860 anul trecut, rămâne ușor sub nivelul dinaintea pandemiei, când s-au înregistrat peste 415.000 de turiști în Sibiu. Astfel, autorii documentului consideră că reputația orașului este solidă, însă nu este valorificată suficient din punct de vedere economic.

De ce stagnează turismul sibian

Strategia identifică mai multe probleme structurale. Prima este capacitatea redusă de cazare în segmentul premium. Sibiul dispune de aproximativ 6.165 de locuri de cazare, echivalentul a circa 3.425 de camere, însă doar aproximativ 870-895 de camere sunt încadrate la patru și cinci stele. Totodată, singura unitate de cazare de 5 stele de pe raza Municipiului Sibiu a fost renovată acum mai bine de 20 de ani. Drept urmare, potrivit documentului, această limitare împiedică atragerea unor congrese și evenimente internaționale cu peste 800 de participanți.

În același timp, oferta culturală contemporană este considerată insuficient dezvoltată în raport cu notorietatea patrimoniului istoric de care dispune Sibiul, iar colaborarea dintre instituțiile implicate în turism este foarte redusă. Cei 11 reprezentanți ai administrației, industriei turistice și mediului cultural intervievați pentru elaborarea strategiei au apreciat că această cooperare este insuficientă sau chiar inexistentă.

Totodată, analiza a aproape 8.000 de recenzii publicate pe Booking, Google Maps și TripAdvisor mai indică diferențe mari în calitatea serviciilor, lipsa unei identități comune a destinației, tensiunea dintre autenticitate și comercializare excesivă, precum și decalajul dintre investițiile în infrastructură și experiența oferită turiștilor.

Ținte pentru 2036: sosiri duble, sejur prelungit, cheltuieli mai mari

Obiectivele asumate de Primări din Sibiu prin acest document sunt considerabil mai ambițioase decât evoluția orașului din ultimii ani. Până în 2036, administrația locală își propune aproape dublarea numărului de turiști, până la 783.000 de sosiri anual, creșterea duratei medii a sejurului la 2 sau 3 nopți, majorarea ponderii turiștilor străini la 36-40% și dublarea cheltuielii medii pe sejur, de la aproximativ 135 la 275 de euro. În același timp, strategia urmărește creșterea tarifului mediu hotelier de la 60 la 102 euro și reducerea dezechilibrului dintre sezonul de vârf – începutul verii – și restul anului.

Documentul stabilește și obiective privind imaginea destinației, printre care atingerea unui nivel de satisfacție de 92%, creșterea ponderii celor care ar recomanda Sibiul la 83% și consolidarea notorietății pe piețele din Germania, Austria, Elveția, Marea Britanie și Franța.

Un nou mod de promovare a orașului

Noua strategie de promovare turistică a Sibiului propune schimbarea modului în care este prezentat orașul nostru. În locul promovării aproape exclusive a patrimoniului medieval, documentul vorbește despre poziționarea orașului ca „Orașul Scenă”, în care patrimoniul, viața culturală și comunitatea locală alcătuiesc aceeași experiență. Autorii strategiei folosesc drept exemple orașe precum Bilbao, Viena, Rotterdam, Copenhaga sau Ljubljana, iar unele dintre obiectivele stabilite pentru administrația municipală sunt calibrate după indicatorii înregistrați de aceste destinații. Totuși, pentru o parte dintre proiecte, documentul indică doar scenarii de finanțare și intervale de cost, fără a preciza sursa exactă a fondurilor, sau calendarul final de implementare.

Cinci programe și investiții de până la 332 de milioane de euro

Concret, strategia este construită în jurul a cinci programe majore. Cel mai amplu este „Magnet Cultural European”, în jurul căreia se concentrează cea mai mare parte a viitoarelor investiții estimate. Proiectul principal îl reprezintă construirea unui nou reper cultural dedicat artelor moderne și contemporane, inspirat de transformarea orașului Bilbao prin Muzeul Guggenheim. Programul prevede reconversia fostelor platforme industriale Independența, Flaro și Construcții SA în spații culturale și creative, amenajarea malurilor Cibinului și dezvoltarea unui calendar permanent de evenimente. Bugetul acestui program variază în estimările Municipalității între 56 și 150 de milioane de euro, însă strategia nu stabilește încă amplasamentul viitorului obiectiv și nici costul final al investiției.

Al doilea program propune transformarea Sibiului în centrul unui „Coridor Medieval al Transilvaniei”, alături de Brașov, Sighișoara, Alba Iulia, Biertan, Turda și Bran. Documentul prevede înființarea unei organizații regionale de management al destinației, un calendar comun de evenimente, introducerea unui tren turistic premium între Brașov și Sibiu, extinderea rutelor Aeroportului Internațional Sibiu către mai multe orașe europene, transformarea Gării Sibiu într-o atracție turistică și susținerea modernizării căii ferate Sibiu-Brașov. Bugetul estimat pentru aceste proiecte este cuprins între 24 și 51 de milioane de euro.

Strategia propune și schimbarea filosofiei de dezvoltare a turismului din Sibiu. În locul unei creșteri bazate exclusiv pe numărul de vizitatori, documentul urmărește creșterea valorii economice generate de fiecare turist. Programul „Visitor Economy” include certificarea produselor locale sub marca „Made in Sibiu”, înființarea unei Școli de Turism în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga”, lansarea cardului turistic Sibiu Card și dezvoltarea programului „Sibian pentru câteva zile”, prin care vizitatorii ar urma să fie integrați mai mult în viața orașului. Pentru acest program sunt estimate investiții între 11 și 19 milioane de euro.

Vom avea un Muzeu al Brânzei

Un alt capitol este dedicat atragerii publicului tânăr. Strategia pleacă de la concluzia că un turist adolescent nu are mai nimic de făcut în orașul Sibiu, astfel că Primăria vrea să schimbe acest fapt. Pentru acest obiectiv, Municipalitatea își propune ca orașul nostru să candideze la titlul de Capitala Tineretului din România în 2029 sau 2030, înființarea Sibiu Youth Hub, programe de rezidențiat artistic și burse pentru tineri inovatori, organizarea a aproximativ 50 de evenimente dedicate anului în care orașul ar putea deține titlul, spații cu chirii reduse pentru artiști, programul Sibiu Talks, modernizarea experienței Muzeului ASTRA și înființarea unui Muzeu al Brânzei. Pentru toate acestea Primăria din Sibiu prevede cheltuieli de până la 31 de milioane de euro.

Ultimul program este dedicat calității vieții și propune extinderea zonelor pietonale, amenajarea Cibinului ca spațiu pentru agrement și sport, dezvoltarea Păltinișului ca stațiune pentru toate anotimpurile, construirea unor cartiere noi după modele utilizate în Germania și reglementarea

închirierilor în regim hotelier prin platforme precum Airbnb. Totodată, documentul propune un sistem de monitorizare a fluxurilor turistice pentru reducerea aglomerării din centrul istoric. Bugetul estimat pentru aceste modificări este cuprins între 46,5 și 81 de milioane de euro.

O organizație de management care încă nu există

Toate aceste proiecte sunt condiționate de înființarea Organizației de Management al Destinației (OMD), structură care ar urma să reunească Primăria Sibiu, Consiliul Județean, Universitatea „Lucian Blaga” și reprezentanții mediului privat din oraș. Potrivit strategiei, organizația ar trebui constituită în 2027 și să ajungă la maturitate operațională în 2030.

Finanțarea acesteia ar urma să provină din taxa specială de promovare turistică de 2%, deja aprobată de Consiliul Local, din bugetele administrației locale și județene, fonduri europene și parteneriate public-private. Bugetul estimat pentru funcționarea OMD este de aproximativ 22 de milioane de euro în perioada 2027-2036.

Împreună cu investițiile din cele cinci programe, valoarea totală a strategiei este prevăzută de Primăria Sibiu la valoarea totală de 354 de milioane de euro, în funcție de fondurile europene care vor putea fi atrase și de contribuțiile partenerilor privați. Implementarea este împărțită în patru etape, între 2026 și 2036, iar progresul ar urma să fie urmărit printr-un sistem public de monitorizare denumit „Busola Sibiu”, care va publica periodic indicatorii de performanță.

Rămâne însă de văzut câte dintre investițiile propuse vor putea trece de la stadiul de viziune strategică la cel de investiții asumate și finanțate.