Paul Kuttesch, candidatul FDGR la președinția Consiliului Județean Sibiu: „Nu îmi doresc altceva decât să ne fie tuturor mai bine”

Reporter: Cine sunteți dumneavoastră și cum v-ați caracteriza din perspectiva funcției publice?

Paul Kuttesch: Bună ziua. Sunt Paul Kuttesch, tatăl a doi copii, sunt născut în Sibiu și am terminat facultatea aici, la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, licențiat în specializarea Management și Marketing. Am ajuns să și profesez în acest domeniu de activitate iar în prezent sunt managerul de export pe sud-estul Europei al unei companii cu domeniul principal de activitate în producerea și vânzarea uneltelor de mână și a dispozitivelor speciale auto. Experiența administrativă am câștigat-o din postura de consilier local din partea Forumului Democrat al Germanilor din România în Consiliul Local al Municipiului Sibiu. Mă consider un om integru, dedicat, foarte preocupat de viitorul municipiului și al județului Sibiu și nu îmi doresc altceva decât să ne fie tuturor mai bine. De asta candidez.

Rep.: Ce v-a motivat să candidați pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Sibiu din partea Forumului Democrat al Germanilor din România?

P.K.: Am decis să candidez în primul rând din datorie civică. Sibiul este una dintre zonele binecuvântate ale țării, poziționat central, cu acces rapid la principalele rute de acces înspre și dinspre Europa, cu o geografie perfectă pentru turism dar și pentru diverse activități economice. Este o provocare în sine să rafinezi și perfecționezi acest județ, să obții maximul din potențialul enorm pe care îl are. Și, nu în ultimul rând, am decis să candidez și dintr-o mândrie locală, mândria de a avea șansa să reprezint județul în care m-am născut și am crescut, și cu care mă mândresc pretutindeni, alături de o echipă de consilieri județeni FDGR cu multă experiență în gestionarea problemelor județului Sibiu.

Rep.: Ce credeți că ar trebui să se dezvolte Consiliul Județean Sibiu în următorii patru ani?

P.K.: Îmi doresc, în primul rând, să comunicăm altfel cu cetățenii județului dar și cu cei care reprezintă mediul privat. Vreau să deschid noi linii de comunicare, să creez un alt mod de a face administrație, împreună cu cei în serviciul cărora ne aflăm, oamenii care trăiesc în județul Sibiu. O comunicare mai eficientă va duce la remedierea multor probleme din transport, din sănătate, din protejarea mediului înconjurător și chiar din economia locală. Iar prima măsură concretă va fi construirea unei aplicații, pe modelul Sibiu City App, prin care orice locuitor al județului să își poată spune păsul sau să ne semnaleze diferite probleme. O să vedeți cât de multe probleme vom putea rezolva printr-o comunicare diferită.

Rep.: Cum intenționați să abordați colaborarea cu ceilalți actori politici din județ pentru a promova interesele comunității?

P.K.: Forumul Democrat al Germanilor din România are o tradiție dintr-o colaborare bună cu toți cei care au în vedere interesul județului și municipiului Sibiu. Aici nu se va schimba nimic. Colaborarea mea cu celelalte partide și organizații va pune în față numai nevoile cetățenilor și interesele comunităților. Cel mai bun exemplu pe care vi-l pot da este modul în care dl. Martin Bottesch a colaborat cu toți actorii implicați, nu doar partide politice, în perioada în care a fost în fruntea Consiliului Județean. Seriozitatea sașilor a rămas aceeași. Și țineți cont și de experiența colegilor mei, care fac parte din deliberativul județului de 3-4 mandate.

Rep.: Care credeți că sunt cele mai eficiente soluții pentru a stimula dezvoltarea economică locală?

P.K.: Orice antreprenor îți va spune că, imediat după lipsa de predictibilitate fiscală, forța de muncă e cea mai mare problemă, în special în zonele evoluate economic, cum e și Sibiul. Înainte de a căuta mână de lucru peste mări și țări trebuie să ne uităm mai atent la resursa de muncă pe care o avem disponibilă în zona rurală și pe care nu o putem accesa din lipsa unui sistem de transport eficient. Îmbunătățirea acestui sistem de transport, prin unirea tuturor resurselor, publice și private, e una dintre principalele direcții înspre care echipa FDGR va ținti. Apoi, infrastructura aeriană, care este un factor esențial pentru dezvoltarea economică nu doar a județului Sibiu ci și a județelor limitrofe, cu care de prea puține ori s-a discutat pe tema dezvoltării acestui sector. Vorbim de un transport aerian multidirecțional, care să transforme Aeroportul Sibiu într-un nod de legătură aerian important și care să conțină un centru expozițional polivalent, integrat, la fel ca și în țările care au un turism de business foarte bine dezvoltat. Astfel încât extindem traficul aerian pe aeroport, cu legături multiple, care să introducă turismul profesional în județ și municipiu. Dezvoltarea telemedicinei și a consultațiilor virtuale în special pentru zona rurală a județului, pentru a oferi și comunităților mai îndepărtate de centrele medicale acces mai rapid la sfatul specialistului. Implementarea împreună cu primăriile municipiilor, orașelor și localităților a unor policlinici regionale private. Oferind sprijin și idei primarilor din județ pentru diversificarea potențialului economic, turistic și agricol, în funcție de regiune. Sunt multe proiecte pe care le putem implementa, care ar duce la ce vă spuneam mai sus: să ne fie tuturor mai bine.

Rep.: Cum vedeți relația dintre minoritățile etnice și majoritatea românească în Sibiu. Poate fi ea cumva îmbunătățită?

P.K.: Aș putea spune că sunt expert în acest capitol pentru că eu am crescut într-o asemenea relație, tatăl meu fiind de etnie germană și mama româncă. Și au avut o relație armonioasă, sănătoasă, bazată pe respect reciproc, în mediul acesta am crescut. Sunt peste 100 de ani în care diferitele minorități etnice care formează această comunitate sibiană deosebită au trăit în armonie împreună cu majoritatea românească, nu trebuie decât să urmăm bunele practici moștenite și să absorbim cultura fiecărei etnii. Pentru mine, multi-etnicitatea comunității noastre este un mare motiv de mândrie.

Rep.: În ce domenii credeți că ar mai fi nevoie de intervenții imediate și ce planuri propuneți pentru următorii ani?

P.K.: În managementul din ce în ce mai complex al deșeurilor cred că Centrele de Aport Voluntar, CAV-urile, vor fi o soluție pentru a stopa fenomenul deșeurilor care acum se aruncă ilegal, pe malurile râului sau la ieșirile din localități. Iar o altă idee pentru care ne documentăm serios este cea de înființare a unei rețele de lacuri artificiale în întreg județul. Ca sursă de apă pentru irigații dar și ca puncte de un crescut potențial turistic, pentru camping, pentru pescuit recreativ, sunt puține lacuri în județ unde te poți plimba cu un caiac, de exemplu.

De altfel, turismul în întreg județul trebuie mai bine impulsionat, prin parteneriate externe, prin introducerea de circuite turistice care să cuprindă tot județul Sibiu, întinse pe mai multe zile. Revin la turismul de business, pentru că îl practic în activitatea mea privată și cunosc foarte bine domeniul. Prin spații expoziționale concepute modern, prin săli de conferințe și seminarii, turismul pentru mediul de afaceri poate fi foarte simplu stimulat. Plus că deschide oportunitatea unor noi investiții în Sibiu.

Rep.: Ce mesaj le-ați trimite sibienilor cărora le cereți votul la alegerile locale din 9 iunie?

P.K.: Le transmit să aleagă responsabil, să aleagă cu inima oamenii care le reprezintă interesele. Partidele vin și pleacă, noi tot timpul am fost aici, pentru sibienii noștri, și aici vom rămâne, pentru că iubim Sibiul!