Păuca, o ”comună grădină” din ”România profundă”

* „Din ce ai, să faci rai!” – despre Păuca trebuie să vorbim altfel! *

În 2016, primarul Niculae Dancu a fondat festivalul „Zilele Comunei Păuca”, înscriind în agenda culturală judeţeană manifestarea ajunsă la a VI-a ediţie. Povestea sărbătorii comunităţii a împărtăşit-o chiar primarul, în deschiderea evenimentelor. Dorind să introducă infrastructura edilitară (apă şi canalizare), una din multele „condiţii” de evaluare a unui proiect FEADR  – pentru obţinerea punctajului câştigător în grila accesării fondurilor europene – era includerea unor investiţii în infrastructura culturală. Astfel, s-au achiziţionat scena, instalaţia de sonorizare, cortul, etc, dotări oportune şi necesare pentru susţinerea unor evenimente culturale în aer liber. La finalul implementării proiectului, comuna trebuie să organizeze – în perioada de monitorizare – o manifestare specifică păstrării obiceiurilor şi tradiţiilor locale, riscul neorganizării fiind returnarea fondurilor europene atrase. Aceasta este povestea festivalului, relatată pentru toţi cititorii care contestă oportunitatea organizării de manifestări culturale în situaţii de „criză economică”!

Un festival de care toţi locuitorii satelor comunei – Păuca, Bogatu Român, Broşteni şi Presaca – sunt foarte mândri şi pentru care, mulţi dintre ei se întorc pentru a petrece acasă câteva zile alături de cei dragi. Organizată de Consiliul Local şi Primăria Comunei Păuca şi cofinanţată de Consiliul Judeţean Sibiu, manifestarea s-a impus rapid ca „destinaţie de excelenţă”, la finalul celei a doua săptămâni a lunii august; o lună în care toţi românii aleg cu grijă, locul petrecerii concediului. Iar, Niculae Dancu – primar gospodar, aşa cum i s-a dus vestea – a ştiut să valorifice infrastructura culturală modernă, într-un concept utilitar unic, prin amenajarea în curtea noii Primării a unui ansamblu protejat de capriciile vremii, care să răspundă nevoilor tuturor vârstelor: locuri de joacă pentru copii, târg cu spaţii de vânzare produse tradiţionale, loc de promenadă, parcare cu alimentare maşini electrice, etc. 

Retrospectiva comunei Păuca, cu cetăţeanul de onoare N.I. Dobra 

Participând la evenimente, am aflat că – într-un clasament insolit – comuna (cu 1535 locuitori, în 2023) deţine locul I în rândul comunelor cu cei mai longevivi cetăţeni, surclasând (cu 3,90% din totalul populaţiei) comunele Ludoş, Tilişca, Marpod, Apoldu de Jos. Din respect pentru toţi cei care au ştiut să trăiască în acest „colţ de rai, numit Păuca”, cotidianul Tribuna – împreună cu Primăria Păuca – le urează „La mulţi şi binecuvântaţi ani, cu sănătate”, publicând lista pentru memoria locului şi pentru ca toţi copiii, nepoţii şi strănepoţii să nu-i uite: Nicolae Neamţu (născut 26.07.1926), Victoria Barb (23.12.1927), Aurelia Luncean (28.06.1928), Emilia Bulea (19.08.1929), Ileana Turean (20.05.1929), Elisabeta Dragoş (16.12.1930), Sora Turean (15.09.1930), Ana Hususan (13.12.1931), Maria David (13.10.1931), Rafila Comănici (29.09.1931), Rafila Vezan (10.10.1932), Asinefta Datcu (28.10.1932), Ioan David (08.09.1932), Angela Popescu (06.08.1932), Ana Voica (15.02.1932), Gheorghe Rotar (15.11.1933), Maria Mitea (24.10.1933), Cruciţa Ivan (20.09.1933), Gheorghe Bunea (29.08.1933), Nicolae Gancea (08.03.1933).

Pentru toţi cei care au auzit de Păuca din întâmplare – surse aleatorii, online -, amintim că localitatea este situată în vestul judeţului Sibiu, în inima „Ţării Secaşelor”, un ţinut colinar de un farmec aparte. O „ţară” care – după 1990 – este părăsită de tinerii seduşi de mirajul occidental, aceştia neştiind că „Elogiul satului românesc” şi cugetarea „veşnicia s-a născut la sat”, s-au zămislit chiar pe meleaguri secăşene!  Cine mai ştie astăzi că Lucian Blaga afirma că „amintirea e ca o seră a fericirilor trecute”? De la primii paşi, în Păuca, am fost întrebat dacă venit şi N.I. Dobra, fiul comunei care a primit înalta distincţie de „cetăţean de onoare”, promovând comuna – în cotidianul „Tribuna” și în scrierile sale, timp de jumătate de secol. Pentru tinerele generaţii, reproducem selectiv din „Tribuna Sibiului” (15 iulie 1979), din articolul „(1944-1979): Arc peste timp, istorie a împlinirilor. Da, despre Păuca trebuie să vorbim altfel… ”: «Se spunea că-i „capătul pământului” ori „sfîrşitul lumii” şi adevărul nu era departe. Noroaie ca acolo n-am văzut nicăieri. De toamna pînă tîrziu primăvara se aflau la mare preţ „picioroangele”. Drumurile erau adevărate capcane şi se considera erou şoferul care se aventura pînă la Bogatu sau Presaca şi reuşea să se şi înapoieze fără peripeţii. Vara ogăşile adînci se pietrificau, iar bruşii îşi zdreleau tălpile goale (pentru că nu era copil care să umble de primăvara pînă toamna altfel decît desculţ). Apa de băut o cărau oamenii cu damigene şi fedeleşe din lemn de la Gugoaia unde femeile, aşteptîndu-şi rîndul, vorbeau cîte toate, cu ţîncii agăţaţi de poalele fustelor. Bărbaţii, seara ieşeau pe la porţi şi schimbau o vorbă pe podul din centrul satului, unde unul dintre protagonişti era badea Ion Cristea, un fel de Moromete ardelean, care găsea pentru fiecare cîte o poreclă atît de meşteşugit aleasă încă cel pe care-l „înzestra” o purta ca pe un al doilea nume … Era multă sărăcie şi oamenii nu sperau că vor putea scăpa vreodată de ea. Se credeau sortiţi să trăiască mereu în lipsuri, trudind un pămînt prea puţin darnic, de multe ori neajungîndu-le „bucatele” de la o recoltă la alta. Mulţi erau analfabeţi (…) Nu ştiu să se fi născut vreun geniu în Păuca, dar îi cunosc pe păuceni de oameni de omenie, cu acel bun simţ ancestral al ţăranului român care s-a păstrat nealterat, primitori şi cu sufletul deschis. Bunăstarea lor actuală nu i-a îmburghezit  … Vreau să zic că păucenilor le-a plăcut întotdeauna să audă glasuri de copii în ogradă – chiar şi atunci cînd sărăcia era lucie – iar acum, cînd standardul lor de viaţă a înregistrat un salt uriaş, bucuria de a le oferi copiilor lor tot ce le trebuie constituie unul dintre imboldurile zbaterii lor de fiecare zi(…) Oameni de nădejde? Da’ care nu-i de nădejde?, că doar cu ei am făcut totul. (…) Toţi sîntem născuţi aici şi sîntem legaţi cu trup şi suflet de comuna noastră pe care o dorim în rîndul fruntaşelor pe judeţ». 

La aproape jumătate de secol de prezentarea realistă şi veridică a localităţii, am înţeles că acea generaţie şi următoarele au reuşit să impună comuna în topul comunelor din judeţul Sibiu. Aici, am descoperit o comună cu majoritatea drumurilor asfaltate, cu case reabilitate (cu tot confortul urban) ce păstrează farmecul arhitecturii tradiţionale, cu primărie, şcoală şi biserică nouă, etc. Toţi locuitorii întâlniţi au acea privire de mândrie şi mulţumire locală, prezentându-şi gospodăria, ferma şi nu în ultimul rând produsele culinare tradiţionale, dornici să-ţi arate avantajul vieţuirii în mijlocul naturii. Toţi locuitorii ştiu că primarul lor urmăreşte implementarea a două proiecte importante pentru dezvoltarea durabilă a comunei, ambele finanţate prin Programul Naţional „Anghel Saligny”. Prin primul – implementat de primăria comunei, în valoare de 8 milioane de lei – se doreşte modernizarea a 7,4 km de străzi (în toate cele 4 sate), iar prin al doilea – de 37 de milioane lei – se va moderniza DJ 107B Păuca – Slimnic (în lungime de 10,5 km), care face legătură între limita cu jud. Alba şi satele Broşteni – Bogatu Român. 

Două zile de spectacole folclorice, în Păuca!

În cele două zile de festival, gazdele efective ale întregii manifestări au fost: cunoscutul prezentator sibian Traian Stoiţă şi Adrian Neamţu, cu formaţia sa fondată în 2021: Cristi Căpăţână – saxofon, Vali Raţiu – orgă şi acordeon: Andrei Ştefan şi Ovidiu Muntean. Dacă Traian Stoiţă nu are nevoie de prezentare, fiind cel mai experimentat prezentator sibian şi un îndrăgit interpret, sibianul Adrian Neamţu (născut la 13 septembrie 1975) – cunoscut ca un vrednic urmaş al maestrului Dumitru Fărcaş -, este absolvent al Conservatorului din Bucureşti, iar din 1993 activează în Ansamblul Profesionist Cindrelul-Junii Sibiului. În premieră, din acest an s-a lansat în show-bizul folclorului românesc, demonstrând creativitate şi multă dăruire în organizarea manifestării din comuna Păuca. 

Sâmbătă după masa s-a deschis târgul, festivalul debutând cu recitalurile artiştilor Ionuţ Micu, Nelu Hordobeţ, Alina Bîcă, Ovidiu Nechita şi Dorel Savu. Aici, am aflat că îndrăgitul artist Ionuţ Micu este născut în Păuca (la 11 sept. 1998), părinţii fiind Ioan şi Viorica Micu. Vedeta sibiană este necăsătorit, urmând şcoala gimnazială în satul natal şi absolvind Liceul Gh. Bariţiu din Sibiu. După liceu, a demarat cu mult curaj în cariera muzicală, fondându-şi propria afacere, în satul natal: IM Music SRL. O veritabilă surpriză a serii a reprezentat-o prezenţa pe scena festivalului a surorilor Antonia Bunaciu(13 ani) şi Sofia Bunaciu (6 ani). Sofia este o veritabilă vedetă în devenire, ea începând cariera muzicală de la vârsta de 4 ani, evoluând deja pe scenele unor televiziuni naţionale. 

Duminică, 13 august, deschiderea oficială a evenimentelor a făcut-o plin de emoţii primarul Niculae Dancu, în prezenţa tuturor oficialităţilor invitate. Cu dorinţa ca şi această ediţie să fie organizată impecabil, primarul a urmărit atent toate micile detalii ale evenimentelor, ospitalitatea gazdelor fiind deja proverbială. Prezenţa Ralucăi Turcan a onorat întreaga manifestare, ministrul Culturii ţinând să menţioneze preţuirea aparte pe care o are pentru Niculae Dancu, primarul uneia dintre cele mai înfloritoare comune din România. Alocuţiunile ministrului, ale vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu – Marcel Luca şi ale primarului Valentin Ivan – preşedintele Filialei Judeţene Sibiu a AcoR, au scos în evidenţă avantajele „politicii culturii” în România contemporană, fiind apreciată întreaga activitate a administraţiei publice locale. Au fost prezenţi în mijlocul comunităţii: senatorul Nicolae Neagu, deputatul Constantin Şovăială, subprefectul Sebastian Şebu-reprezentantul Guvernului României în teritoriu, consilierul judeţean Pavel Bichicean, dar şi majoritatea primarilor comunelor din Mărginimea Sibiului şi din Ţara Secaşelor, precum şi mulţi directori de instituţii deconcentrate din judeţul Sibiu. Pe scenă sau în culise, toţi invitaţii au apreciat eforturile administraţiei locale atât în accesarea fondurilor europene cât pentru organizarea acestei sărbători de excepţie, într-o „Ţară a Secaşelor” în care multe comune şi-ar dori relansarea unor evenimente culturale locale sau zonale. În condiţiile crizelor sistemice, există riscuri evidente de propagare a unui „deşert cultural”, organizarea culturii pentru comunitate şi cetăţean necesitând spirite călăuzitoare, bune organizări locale, dar şi tehnici eficiente de promovare. Nu trebuie neglijată evaluarea istorică periodică a agendei culturale, cele trei criterii – extensivitatea, intensitatea şi varietatea – trebuind raportate la structura clasică a culturii-educaţie, culturii – creaţie şi rolul crucial al mass-media în domeniu! Un model este comuna Păuca, unde în fiecare an sunt sărbătoriți și prezentați o parte din membrii comunităţii. „Nunta de aur 2023” a adus pe scenă doar trei familii, din cele care au împlinit 50 de ani de la căsătorie: Gheorghe Joarză şi Mărioara Ivan (căsătoriţi la 21.09.1973), Radu Hususan şi Sofia Teuşan (17.05.1973), Ioan Boabeş şi Ileana Natea (24.01.1973). Pentru a sărbători cum se cuvine „NUNTA DE AUR”, primarul Niculae Dancu a ţinut să precizeze că va felicita personal şi familiile care nu au putut face deplasarea: Viorel Mocanu şi Ana Văcar (22.01.1973), Toma Davidaş şi Victoria Damian (13.06.1973), Nicolae Daju şi Victoria Cinăzan (22.07.1973), Ioan Popa şi Paraschiva Neamţu (24.10.1973), Ilie Popa şi Doina Mateş (5.12.1973), respectiv Valeriu Neamţu şi Victoria Hadăr (21.12.1973). Cei prezenţi au primit felicitările întregii comunităţi, împărtăşind apropiaţilor tainele construcţiei temeliei „casei de piatră” şi modul în care iubirea a devenit mai puternică cu trecerea timpului. O diplomă de excelenţă şi felicitări pentru întreaga activitate, a primit domnul Octavian Mitea, contabilul Primăriei, cel care a „chivernisit” bugetul comunei Păuca, în ultimele două decenii. 

Omule, pâmântu-i mare, îi loc pentru fiecare!

În faţa unei asistenţe numeroase care a umplut incinta Primăriei, în care am zărit şi mulţi saşi veniţi acasă, au evoluat artişti şi ansambluri care au onorat prin recitalurile lor întreaga manifestare. Fanfara din Petreşti – brandul Sebeşului – a intonat imnul naţional în deschidere, demonstrând că cea mai longevivă fanfară din România (fondată în 1879) are un repertoriu bogat, adaptat la toate momentele ceremoniale. Ştiaţi că o atenţie specială este acordată „Fanfarei Copiilor Danil Opincariu” – Sebeşul mândrindu-se cu prima fanfară a copiilor din România? Din acelaşi oraş, a impresionat trupa de dansuri săseşti „Sächsische Volkstanzgruppe Mühlbach” (Sebeş) – coordonată de Anamaria Dahinten, promovarea obiceiurilor prin joc şi dans fiind sprijinită de administraţia oraşului. Ropote de aplauze a smuls ansamblul „Purtata Secaşelor” (fondat în 2013) din Miercurea Sibiului – mândria conducerii oraşului -, vedetă de necontestat fiind perechea Ştefania Godici (7 ani) şi Eric Ştefan (5 ani). Aceştia au demonstrat că ştafeta folclorului românesc este preluată şi de tinerele generaţii. Inegalabilul Robert Târnăveanu a reuşit să ridice păucenii la joc, dedicând câteva melodii deja celebre, versuri precum „Omule, pâmântu-i mare, îi loc pentru fiecare!” sau „Din ce ai, să faci rai!”, sensibilizând auditoriul. Un public atent, cunoscător al folclorului autentic, a aplaudat deschis recitalurile artiştilor Flavia Valeria Popa, Adina Roşca şi Cătălin Doinaş, Bogdan Toma, Dumitru Stoicănescu şi Puiu Codreanu, periplu cultural fiind atent selectat şi acompaniat de maestrul Adrian Neamţu şi formaţia sa. Niculae Dancu a mulţumit colegilor din conducerea Primăriei Ioan Vezan – viceprimar, Bianca – Ioana Cînduleţ – secretar şi întregii echipe a aparatului de specialitate al primarului: Elisabeta Dancu, Romulus-Cosmin Mitea, Vasile Gusan, Vasile-Neculae Banciu, Gaşpor-Boromiz Anamaria Simona, Maria Turean, Cosmin – Lucian Micu, Corina Vezan, Valerica Natea, Nicolae Natea, Ioan Ciorogar şi Anca Marioara Dragoş. Mulţumiri au fost aduse şi sponsorilor festivalului, societăţile comerciale: Soma SRL, Apă Canal Sibiu SA, Prenis SRL Blaj, Total NSA AG Construct SRL, Best Expert Management&Consulting SRL, Alferma SRL (dlui Kuettel Alfred), Favorit Agro SRL (dlui Adrian Popescu), Eco Luna Agrar SRL, Monagrar Kulturen SRL, Petroil Invest Sib SRL, Damian Invest SRL (dlui Damian Valer), Acva Pur Dam SRL (dlui Damian Nicolae), Semper Idem SRL Timişoara, Euroing SRL, Topo Land Gis SRL, Paty Turean SRL, Samaria SRL, Clasic Exploatare SRL Blaj, Nadina SRL Cunţa, Vasy Ramy SRL, Red Cons SRL (dlui Mitică Răhăian) şi tuturor spectatorilor care au onorat prin prezenţă festivalul comunei. Într-un scurt periplu de vizitare a localităţii, am remarcat evoluţia reabilitării „Bisericii ungureşti” (noul acoperiş protejând vechile ziduri măcinate de vremuri) şi frumuseţea Bisericii evanghelice – mândria celor 3-4 familii de saşi, care au înţeles să nu-şi părăsească locurile natale. Cred că nu întâmplător l-am reîntâlnit pe părintele protopop al Săliştei, pr. Petru Toader Damian însoţit de preotul paroh Luca Lucian – Toma, care au fost alături de credincioşi în seara zilei de deschidere. A doua zi – în Duminica a 10 după Rusalii, biserica era arhiplină, printre enoriaşi zărind mulţi tineri care – participând la slujbă – au înţeles că aici se descoperă „dinamica vieţii” şi filozofia ei dihotomică: cer şi pământ, bucurie şi suferinţă, plăcere şi durere, lumină şi întuneric, viaţă şi moarte. Altfel, cum am putea înţelege „Vindecarea lunaticului”? De fapt, cine sunt lunaticii zilelor noastre?

Plecând din frumoasa şi prospera comună Păuca, revăd finalul articolului celui mai renumit ziarist sibian, N.I. Dobra: «Aş mai fi avut multe de văzut şi cu mulţi de vorbit. A trebuit însă să plec. Se lăsase noaptea şi oamenii, după o zi de muncă, îşi binemeritau tihna căminelor. M-am înapoiat la Sibiu cu inima preaplină de mulţumirea că pot spune tuturor: Păuca este astăzi o comună-grădină, în care copiii ştiu ce-i aceea copilărie prin grija şi destoinicia părinţilor. (…)». Până la organizarea unei şezători literare – cu participarea cetăţeanului de onoare -, prilejuită de lansarea celor două volume aflate în pregătire de tipar – „Din jurnalul unui gazetar bătrân”, cu cele două subtitluri: „Dacă sunt fericit? Mă credeţi idiot? (2021)” şi „Vocaţia noastră de măscărici şi cabotini (2022)” -, cotidianul Tribuna doreşte sănătate tuturor locuitorilor comunei şi mult succes în desăvârşirea proiectelor personale sau comunitare! La mulţi ani comunei Păuca, să ne revedem sănătoşi la cât mai multe ediţii ale festivalului! Descoperiţi comuna Păuca şi modul de viaţă tradiţional! 

Marius HALMAGHI