* L-am citat pe fostul col. (r) loan Părean, care continua: "Dacă arunci o piatră spre ele, îşi iau zborul, apoi se întorc în acelaşi copac, dar pe alte crăci. Cum se spune în limbajul vulgului: bordel nou, cu aceleaşi târfe bătrâne". Corect. În 1990, la noi s-au schimbat nu curvele, ci paturile şi ligheanele cu permanganat. * Eugen Uricariu, un scriitor cu oarece nume, în aceeaşi notă, scrie: "Trăim într-o Românie care înaintează gre­oi, înfăşurată într-o mantie a suferinţei, prin deşertul unei istorii potrivnice". Că mai mult stă decât înain­tează sunt de acord, dar istoria noastră n-a fost cu mult mai potrivnică decât a altora, care, cu eforturi, au depăşit momentele grele, nu s-au tot lamentat ca noi şi ai noştri, milogi pe la porţile celor mari. * Multe s-au întâmplat în luna martie. Vă dau câteva repere: s-au născut Radu Stanca (1920), la Sebeş, dar l-am adoptat, Mircea Ivănescu (1931), Bucureşti, idem, Ioana Postelnicu (1910), Poiana Sibiului, Călin Baciu (1957), Oradea, Crina Fetecău (1983), Sibiu, Cristina Simu/ (1953), Sibiu, dar au şi murit oameni de vază: Gabriel Constantinescu (2010), Eugen Onu (2000), R. A. Ungar (2006), Eugen Tăutu (2018)…Se pare că primăvara e anotimpul schimbărilor mai în bine, mai în rău. * Apropo, cam pe vremea asta primeam raportul primarului în care ne spunea ce-a făcut, ce va face şi ce avem de plată. Eu n-am primit decât ce am de plată pentru anul în curs. * Se pare cã respectiva hotãrâre de Guvern, prin care primarii erau obligaţi să ne informeze a de­venit caducă. Aşa-i la noi. * "Clientul" meu care semnează B. Utoru face pe îngrijoratul: "Te-ai întrebat ce s-or face "prietenii" care postează zi de zi la rubrica ta, dacă dai colţu?Probabil că-şi vor găsi altă gazdă, ca paraziţii. "Eu sper s-o mierlească ei înaintea mea! * Am auzit că ar exista, pe lângâ multe alte zile internaţionale, şi una Mondială a Somnului (15 martie). Înţe­ eg o zi împotriva fumatului, a poeziei, a romilor, a fe­ meii, a copilului etc., dar ce ar trebui să fac în cea a somnului, când eu nici noaptea n-o dorm toată fără somnifer? * Pamfletar acid, Tudor Arghezi nu avea o părere prea bună despre gazetari: "Jurnalismul e nu­mai o supapă trecătoare a stomacului strâns în chinga sărăciei, nu-l ispiteşte pe adevăratul scriitor, jurna­listica nu e prielnică decât unei familii speciale de inteligenţe – Dinastia Zgârie-Brânză. Indivizi de o tă­ietură intelectuală cu fason nu se întârziază/sic!/ decât pedepsiţi de soartă într-o astfel de carieră". Adevărat grăit-a, fiindcă adevăraţii scriitori făceau gazetărie ocazional, ca să poată mânca la restaurant şi bea o cafea la Capşa. * În final, vă ofer un pasaj dintr-o epistolă de dragoste a lui Marin Preda către una din iubitele lui: "Te-am sărutat în staţia de tram­ vai de două ori, întocmai ca în copilărie, când plecam la câmp înfricoşat de soare şi beam dinainte apă mul­tă. Dar aşa, băută fără sete, nu înlătura setea de mai târziu, ci doar te chinuia prin amintirea ei, aşa cum mă chinuie pe mine acum sărutările luate la despărţi­re. Ele nu ţin locul dorinţei chinuitoare care mă stăpâneşte/…/"În dragoste a fost nefericit.