Energia produsă de panourile fotovoltaice a acoperit aproximativ 70% din consumul de electricitate al României la prânzul zilei de 19 iunie, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate până acum în sistemul energetic național. Cu toate acestea, performanța tehnică nu s-a tradus automat în facturi mai mici sau în energie mai ieftină pentru consumatori.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, arată într-o analiză că, deși producția solară masivă a redus puternic prețurile energiei în orele de prânz, costurile au explodat după apusul soarelui, când sistemul energetic a fost nevoit să înlocuiască rapid energia fotovoltaică cu alte surse.
Potrivit datelor analizate de specialist, la ora 11:00 energia electrică se tranzacționa pe Piața pentru Ziua Următoare la aproximativ 47,8 lei/MWh, iar la ora 12:00 la aproape 60 lei/MWh. Situația s-a schimbat radical în intervalul de seară, când producția solară a devenit nesemnificativă. La ora 21:00, prețul energiei a ajuns la aproximativ 1.360 lei/MWh, de aproape 23 de ori mai mare decât în timpul zilei.
„Energia solară produce masiv atunci când cererea și valoarea economică a energiei sunt mai reduse, dar nu este disponibilă în intervalele cu consum ridicat, când energia este cea mai valoroasă”, explică Dumitru Chisăliță.
Analiza compară situația actuală cu cea din iunie 2019, considerat ultimul an cu o piață energetică relativ stabilă, înaintea crizelor și intervențiilor majore care au afectat sectorul. În iunie 2019, prețul mediu al energiei pe piața spot din România era cuprins între 45 și 55 euro/MWh. În schimb, pe 19 iunie 2026, prețul mediu zilnic a fost de aproximativ 106 euro/MWh.
Calculat în lei, prețul mediu zilnic al energiei a fost de aproximativ 554 lei/MWh, față de circa 246 lei/MWh în 2019. Potrivit autorului analizei, acest lucru înseamnă că energia consumată într-o zi similară din 2026 a avut un cost total estimat de peste două ori mai mare decât într-o zi comparabilă din 2019.
Dumitru Chisăliță descrie situația drept un „paradox al fotovoltaicului”. În urmă cu șapte ani, energia solară acoperea aproximativ 8% din consumul național la prânz, fără să genereze excedente semnificative și fără fluctuații majore de preț între zi și noapte.
Astăzi, fotovoltaicele pot acoperi aproape 70% din consum în anumite intervale, însă lipsa unor capacități suficiente de stocare face ca surplusul de energie produs la prânz să aibă o valoare economică redusă, în timp ce energia necesară seara rămâne foarte scumpă. „Succesul tehnic al energiei fotovoltaice nu se traduce automat în energie mai ieftină pentru consumatori”, susține președintele Asociației Energia Inteligentă.
Soluția: stocare și flexibilizarea consumului
Potrivit analizei, creșterea ponderii energiei regenerabile trebuie însoțită de investiții în sisteme de stocare, în capacități flexibile de producție și în mecanisme care să încurajeze consumul în perioadele în care energia este abundentă și ieftină.
În lipsa unor astfel de investiții, România riscă să se confrunte tot mai des cu situații în care există surplus de energie ieftină la prânz și deficit de energie scumpă în orele de seară, când consumul este la cel mai ridicat nivel.
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Cosmin Pal
Cosmin Pal
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
ADVERTORIAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ