Foto: Răzvan NEGRU
După mai bine de un deceniu de întârzieri, mai multe contracte reziliate și șantiere abandonate, reabilitarea Palatului de Justiție din Sibiu, clădirea emblematică de pe Bulevardul Victoriei, a fost repornită oficial, birocratic, în 2024. Finalizarea efectivă a lucrărilor rămâne, însă, în cel mai optimist scenariu, la ani distanță. Situația incertă a acestei clădiri este recunoscută chiar de Ministerul Justiției, într-un răspuns oficial transmis Parlamentului la finalul anului 2025, privind stadiul lucrărilor la Tribunalul Sibiu.
Proiect reluat după 13 ani de blocaje
Potrivit documentului Ministerului de Justiție, abia în 20 iunie 2024 a fost semnat un nou contract de proiectare, în urma finalizării unei proceduri de achiziție derulate prin Banca Mondială. Contractul, încheiat între Ministerul Justiției și un consorțiu de firme de proiectare, vizează mai multe etape tehnice esențiale: reevaluarea proiectului existent, actualizarea devizului general, verificarea autorizațiilor și avizelor, realizarea de studii geotehnice și expertize tehnice, dar și elaborarea unui nou studiu de fezabilitate, cu indicatori tehnico-economici actualizați.
Foto: Răzvan NEGRU
Valoarea alocată pentru aceste servicii în 2025 a fost de 262.000 de lei, sumă destinată finalizării a două expertize majore – cea privind componentele artistice și cea privind structura de rezistență – precum și elaborării versiunii inițiale a studiului de fezabilitate. Astfel, la 25 septembrie 2025, expertiza pentru componentele artistice fusese deja predată Ministerului Justiției, iar studiul de fezabilitate se afla încă în lucru, urmând să intre ulterior într-un circuit complex de avizare, care implică instituții locale și centrale.
Estimările oficiale arată că abia după finalizarea acestei etape, cel mai devreme în a doua parte a anului 2026, vor putea fi aprobați indicatorii tehnico-economici și identificat bugetul necesar pentru execuția lucrărilor. Abia după aceste etape, va putea fi organizată licitația propriu zisă pentru desemnarea unui constructor.
Istoricul blocajelor: contracte reziliate și lucrări abandonate
Cronologia proiectului de restaurare explică întârzierile masive. Primul contract de lucrări a fost semnat în 28 iunie 2011 și finalizat în 31 decembrie 2015, vizând exclusiv consolidarea structurală a clădirii, monument istoric de categorie A.
Al doilea contract, semnat în 22 decembrie 2016, avea ca obiect finalizarea integrală a imobilului – inclusiv componentele arhitecturale și instalațiile. Lucrările vizate de acest contract au fost însă executate în proporție de doar 7%, după care constructorul a notificat rezilierea contractului în 2018. Procedura s-a finalizat oficial în 2019, după parcurgerea etapelor administrative și legale.
În 12 martie 2020 a fost întocmit inclusiv un nou plan comun de măsuri între Ministerul Justiției și Tribunalul Sibiu pentru reluarea investiției, însă pandemia COVID-19 și blocajele administrative au făcut ca proiectul să rămână practic înghețat între 2020 și 2024. În acest interval, au fost necesare noi expertize tehnice, reproiectare și reevaluarea lucrărilor deja executate, ceea ce a resetat practic întregul proces.
Finanțare incertă și dependență de buget
Deși proiectul a fost reluat, problema finanțării rămâne esențială. Inițial, lucrările au fost finanțate prin Banca Mondială, însă între martie 2020 și iunie 2024 investiția a fost susținută exclusiv din bugetul de stat, în condițiile în care colaborarea cu instituția financiară internațională a fost reluată abia în 2024 .
Foto: Răzvan NEGRU
În prezent, proiectul este inclus într-un acord de împrumut ratificat prin lege, valabil până la 31 decembrie 2030. Dar chiar și așa, Ministerul Finanțelor avertizează că ritmul efectiv al lucrărilor depinde de alocările bugetare anuale și de constrângerile privind deficitul bugetar.
În mod concret, potrivit răspunsului formulat de Ministerul Justiției, contractul de execuție ar urma să fie lansat abia după finalizarea proiectării, iar lucrările propriu-zise sunt estimate pentru perioada 2027–2030. Ritmul acestora poate varia semnificativ, în funcție de sumele alocate anual, existând inclusiv scenariul în care contractele să fie ajustate sau etapizate, în lipsa fondurilor suficiente, se mai arată în comunicarea ministerului.
Termen lung pentru revenirea instanțelor
Oficial, Ministerul Justiției susține că proiectul nu este blocat în prezent, însă admite implicit că finalizarea depinde de factori externi – în principal finanțarea și procedurile de avizare. Termenul maximal indicat este anul 2030, care coincide cu perioada de valabilitate a acordului de împrumut.
În tot acest timp, activitatea instanțelor sibiene se desfășoară în sedii provizorii, după ani în care personalul a fost mutat succesiv, inclusiv în spații închiriate, situație semnalată și într-una dintre interpelările deputatei Raluca Turcan, din Parlamentul României.
Trei sedii temporare și milioane de euro plătite drept chirii
Blocajele din șantier au avut consecințe directe și asupra activității instanțelor sibiene, care au fost nevoite să își schimbe sediul de mai multe ori. Sediul actual al Judecătoriei Sibiu, din Ocnei 33, este cel de-al treilea sediu provizoriu din 2011 încoace, anul în care au început oficial lucrările de reabilitare la Palatul de Justiție de pe bulevardul Victoriei. De atunci, Tribunalul și Judecătoria Sibiu au funcționat mai întâi într-un spațiu închiriat pe strada J.S. Bach, apoi într-un imobil pus la dispoziție gratuit de Ministerul Apărării, pe Calea Dumbrăvii. Nici această soluție nu a fost însă una stabilă, clădirea fiind ulterior transformată în comandamentul NATO, ceea ce a obligat instanțele sibiene să caute, din nou, un sediu.
În acest context, Tribunalul Sibiu a organizat în 2020 o nouă procedură de închiriere, finalizată cu atribuirea noului contract către societatea sibiană Casa Albă Independența, pentru spațiul de pe strada Ocnei, în care funcționează și acum instanțele din municipiul Sibiu. Contractul a fost semnat pe cinci ani, după ce proprietarul a realizat lucrările necesare pentru adaptarea clădirii la nevoile instanțelor.
Conform informațiilor publice legate de chiria lunară pe care o plătește Ministerul Justiției pentru sediul închiriat din strada Ocnei nr. 33, de la semnarea contractului din iunie 2020 și până în prezent, statul a achitat aproximativ 22,2 milioane de lei doar pentru funcționarea provizorie a instanțelor sibiene. Calculul, realizat pentru o perioadă de circa 69 de luni, la o chirie lunară de 321.750 de lei, evidențiază costurile semnificative generate de menținerea unei soluții temporare.
Istoria Palatului de Justiție din Sibiu
Ridicat între 1904 și 1907, în plin avânt de modernizare administrativă a Sibiului aflat atunci în Imperiul Austro-Ungar, Palatul de Justiție de pe actualul bulevard Victoriei a fost gândit ca un simbol al ordinii și autorității statului, dar și ca o clădire reprezentativă pentru oraș. Construit pe terenul fostei grădini „Flora”, edificiul impresionează și astăzi prin volumetria sa masivă, fațada simetrică și detaliile de inspirație eclectică, cu elemente neoclasice și accente baroce discrete, specifice arhitecturii administrative de început de secol XX.
Holurile ample, scările monumentale și sălile înalte, luminate generos, erau concepute nu doar funcțional, ci și pentru a transmite solemnitate și autoritate. Timp de aproape un secol, aici au funcționat toate instanțele sibiene, într-o organizare care reflecta rigoarea birocratică a epocii. După 2000 însă, clădirea intră într-un lung proces de degradare, marcat de expertize, proiecte și șantiere abandonate, iar din 2011 rămâne fără activitate, deși a fost clasată drept monument istoric, în 2010.
Foto: Răzvan NEGRU
Clujul a primit bani „peste noapte” prin amendament la buget
În contrast, Palatul de Justiție din Cluj a primit chiar în această săptămână o finanțare consistentă după ce parlamentarii au aprobat un amendament la legea bugetului de stat. Potrivit informațiilor publicate de presa locală, peste 90 de milioane de lei au fost alocate pentru modernizarea clădirii în care funcționează instanțele clujene, suma fiind introdusă în buget, în faza pe comisii, în urma susținerii politice.
Nekta Ioana DEDU
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Răzvan NEGRU
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Nekta Ioana DEDU
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Cineva a făcut bani grei din chirii fraților. Nu ne mai facem bine!!!