ODU România: inovație și fiabilitate în conectică pentru industriile viitorului

Când un conector produs la Sibiu ajunge să fie parte dintr-un roboțel trimis pe Lună sau contribuie la stingerea incendiului de la Catedrala Notre Dame, înțelegi că inovația înseamnă de fapt viziune, curaj și responsabilitate. La ODU România Manufacturing, conectica devine punte între industrii, generații și viitor.

Pentru Adrian Costin, General Manager ODU România Manufacturing, dezvoltarea nu se măsoară doar în metri pătrați de hale sau în cifre de producție. Se măsoară în impactul pe care îl are o companie asupra lumii din jur,  fie că e vorba de echipamente medicale care salvează vieți, de sisteme de comunicații militare care protejează oameni, sau de programe care formează generațiile viitoare de specialiști. Pentru că are convingerea că tehnologia trebuie să fie în slujba binelui, nu doar a performanței.

ODU deține și utilizează numeroase tehnologii de fabricație. Cum se constituie într-un avantaj pentru companie această diversitate?

A.C.: Diversitatea tehnologiilor de fabricație este unul dintre cele mai mari atuuri ale ODU. Ea nu vine din dorința de a avea cât mai multe procese, ci din nevoia reală impusă de cele 5 mari industrii în care activăm. Această varietate ne permite să fim flexibili, să personalizăm soluțiile și să răspundem rapid la cerințele clienților. De exemplu, conectorii noștri metalici pot ajunge la peste 100.000 de cicluri de mufare, ceea ce înseamnă durabilitate și performanță în condiții extreme.

Suntem prezenți în domenii extrem de exigente. O industrie semnificativă pentru compania noastră este cea a echipamentelor medicale. Avem conectori din categoria disposable, utilizați în echipamente de chirurgie, precum și conectori care se folosesc în transferul de informații pentru sistemele de tomografie și alte echipamente high-tech medicale.

Tot în această industrie am creat un sistem de conectică pentru prima inimă artificială dezvoltată în Europa.Noi am asigurat partea de conectică între sistemul de baterii și inimă.

Pe lângă piața echipamentelor medicale, activăm și în industria comunicațiilor militare.

Clienții noștri principali provin din zona de comunicații. O mare parte din militarii europeni, în special din Germania, dar și militari americani, folosesc conectorii și ansamblurile noastre în sistemele de comunicație headset.

Mai nou, am început să activăm și în industria aerospace. Chiar avem aplicații foarte sensibile care au ajuns pe Lună ca parte dintr-un roboțel, care a explorat planeta.

În cadrul ODU am dezvoltat și un alt dispozitiv reprezentativ care a ajutat la stingerea incendiului Catedralei Notre Dame din Paris. Practic, robotul folosit de pompieri în stingerea incendiului a fost unul comandat de la distanță, prin telecomandă. Partea de conexiune pentru acea telecomandă, care controla întreg sistemul, avea componente de conectică ODU.

O altă industrie reprezentativă este cea a sistemelor de măsură și control. Aici mă refer la sisteme de testare industrială, care sunt folosite inclusiv în domeniul automotive. Practic, sisteme de testare a produselor la finalul linii de producție.

Faptul că avem toate aceste tehnologii integrate intern — de la strunjire și galvanizare, până la asamblare și testare — ne oferă control total asupra calității și timpului de livrare. Deepindem, în mare parte, de capacitatea noastră de a inova și de a livra rapid. Într-o piață globală dinamică, acest lucru face diferența.

În ce măsură sunteți dependenți de anumite industrii, în special, de automotive?

A.C.: Activăm foarte puțin în zona automotive. La nivel global suntem undeva la 15-20% din cifra de afaceri și cu prezență doar în zona mașinilor electrice, prin diferite sisteme de transfer de date și putere în cadrul vehiculor electrice. Nu dorim să creștem foarte mult pentru că industria automotive este într-o perioadă de incertitudine. Vedem și în zona de vest ce se întâmplă.

Care sunt piețele geografice pe care vă axați în mod special?

A.C.: Deși suntem principala fabrică de producție pentru Europa, iar DACH – Deutschland, Austria, Switzerland – este zonă țintă, o mare parte din clienții noștri din zona comunicațiilor militare sunt din Scandinavia, pentru că acolo s-a dezvoltat foarte mult industria comunicațiilor.

O parte din conectorii noștri, asamblați în Sibiu, sunt distribuiți la nivel global, pentru că suntem singura unitate care produce și asamblează o anumită categorie de conectori. În România nu avem departament de vânzări pentru că acest departament este gestionat de către colegii din Germania.

Care este poziția adoptată în România și planul de dezvoltare?

A.C.: Pas cu pas, România începe să dezvolte echipamente. Daca înainte România era doar un utilizator de echipamente dezvoltate în Germania sau în alte țări,  recent, dezvoltarea de echipament a fost accelerată. Prin urmare, a apărut și nevoia pentru conectorii ODU. Iar, pe viitor, cu siguranță, o să ne lărgim și portofoliul în România.

Într-o lume marcată de incertitudine, în diferitele etape ale ultimilor ani, trecând de la pandemie până la război, prin varietatea industriilor în care activăm, am reușit să creștem permanent. În România creștem cu 20% capacitatea anuală, dar avem un plan de dezvoltare pe termen lung, pentru că deținem peste 9 hectare de teren, iar, momentan, doar 30% sunt acoperite de hale de producție.

Planul nostru de dezvoltare în România este gândit pe termen foarte lung, aici având principala fabrică de producție pentru piața europeană, exceptând Germania. În Germania avem sediul și ne axăm pe dezvoltare și echipamente automatizate complet.

România nu mai este o țară în care să se preteze doar munca manuală, a evoluat foarte mult. Și atunci, pentru a fi eficient, trebuie să ai un mix între procese manuale, procese semi-automatizate și complet automatizate. Un mare plus pentru compania noastră este faptul că avem acest mix, pe care-l îmbunătățim constant.

Am fost norocoși să beneficiem acum patru ani și de un ajutor de stat, în valoare de 9,5 milioane de euro, pentru dezvoltarea unor linii de galvanizare complet automatizate și implementarea unor procese de strunjire complet automatizate.

Spuneați că ODU a intrat recentpe piața aerospace. Care este estimarea de creștere pe acest segment?

A.C.: Zona de aerospace nu este un segment foarte galopant, dar principalele sisteme de comunicații în cadrul avioanelor și sistemelor aerospace sunt cele de transfer de date prin fibra optică. Noi am dezvoltat conectori pentru aceste sisteme și suntem pregătiți să le lansăm masiv în piață. Există campanie de marketing la nivel global, în zona aerospace, dar nu cred că o să depășească 10-15% din cifra de afacere totală, în următorii 5 ani.

Am observat că puneți accent foarte mult pe programele destinate studenților și elevilor practicanți.

A.C.: Avem această abordare și în Headquarter, prin școala vocațională. Am menționat mai devreme că avem o varietate mare de tehnologii. Expertiza școlilor nu s-a axatpe diferite sectoare de tehnologii. Și atunci a fost esențială implicarea într-un sistem educațional dual vocațional. Ne-am implicat încă din 2016 în acest sistem. Avem ateliere dedicate elevilor și personal alocat pentru îndrumarea acestora. De 3 ani de zile, avem clasă proprie în parteneriat cu Liceul Tehnologic Independența. Practic, toate trei nivelurile educaționale, de la clasa a IX-a până la a XI-a, sunt acoperite cu clase proprii. Acest lucru prespune un cost ridicat.

Merită în final?

A.C.: Dacă ne gândim à la longueși vedem că resursa umană nu există în piață, merită, pentru că este o modalitate facilă de a avea personal specializat, adaptat nevoilor tale. În acest sistem, pregătim de timpuriu elevii, în funcție de specializările pe care vrem să le acoperim. E o diferență esențială între a angaja un specialist format în piață și a investi în formarea unui elev din sistemul dual, încă de la începutul parcursului său profesional. Cu siguranță, procesul este anevoios, costisitor, dar este singura soluție și mai cred că multe companii din Sibiu au conștientizat-o. Cred că unele județe sunt mult mai avansate din perspectiva implementării sistemului dual. Dar este o necesitate și trebuie să o dezvoltăm.

Trebuie să lucrăm la conștientizarea părinților. Știm cu toții că în România, traseul educațional este adesea privit ca un drum prestabilit: liceu teoretic, facultate, apoi „vom vedea”. Trebuie să învățăm să privim sistemul dual ca pe o alternativă concretă, pragmatică și profund valoroasă. Tinerii care aleg această cale nu doar că învață o meserie, ci o învață în context real, alături de profesioniști, cu acces direct la tehnologie și procese moderne.

Mai mult, un  absolvent de sistem dual poate începe să lucreze încă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, cu un salariu competitiv și cu o direcție clară. Este o diferență semnificativă față de parcursul clasic, în care, din păcate, prea mulți tineri termină o facultate fără legătură cu piața muncii și ajung să ocupe posturi necalificate, pe salarii mai mici decât cei care au ales formarea practică.

Este important de reținut că sistemul dual nu închide uși, dimpotrivă. Oferă flexibilitate: continuarea studiilor la liceu seral, accesul la facultăți în regim dual, posibilitatea de a crește profesional într-un ritm adaptat fiecăruia.

Suntem norocoși și onorați că facem parte din consorțiul dual încă de la începutul acestui parteneriat cu mediul economic. Avem deja primii studenți care au ales ODU ca partener de practică, iar vara aceasta am primit peste 10 tineri în fabrică. Da, implică eforturi și costuri. Dar este, fără îndoială, singura soluție sustenabilă pentru a forma specialiștii de mâine — nu doar pentru ODU, ci pentru întreaga industrie românească.

Apropo de costuri, cum gestionați creșterile costurilor cu materiile prime, mai ales în această perioadă?

A.C.: Creșterea costurilor cu materiile prime nu au avut un impact major. S-a simțit o presiune după începerea războiului din Ucraina. Însă în ultimul an s-au stabilizat semnificativ. Chiar au putut să fie negociate și niște reduceri. Având o gamă largă de produse, necesarul nostru implică și foarte multe materii prime. Dar ce aș remarca este impactul major pe care-l are ritmul de creștere la nivelul utilităților. Avem procese care sunt mari consumatoare de utilități. Aici mă refer la procesul de galvanizare, unde tot ce înseamnă încălzirea băilor de tratare a substanțelor sunt încălzite electric. Impactul este considerabil în costul produsului.

România e cunoscută ca locul unde energia electrică costă foarte mult, iar producătorii din România sunt în dezavantaj în comparație cu producătorii din China (de altfel, toți producătorii din Europa sunt dezavantajați), care penetrează tot mai adânc piața europeană. Cum vedeți dumneavoastră acest aspect și care credeți că ar fi soluția sau setul de măsuri pentru a asigura industriei producătoare din România un tarifal energiei electrice care să-i permită să devină competitivă pe piață?

A.C.: Un avantaj major a fost plafonarea prețului energiei. Liberalizarea prețului energiei a adus o creștere de minim 30% a prețurilor finale. Furnizorii de energie electrică nu sunt dispuși să semneze contracte pe termen lung cu un preț fix. Dacă comparăm Germania cu România, în Germania, colegii noștri au reușit să semneze un contract pe trei ani cu un preț fix al energiei.

Statul trebuie să stimuleze mediul-economic inclusiv prin implementarea energiilor alternative. Noi am depus recent un proiect pentru finanțarea unui sistem de energie provenită din panouri fotovoltaice cu o capacitate instalată de 1,3 MW. Așteptăm decizia, doar că și aici sunt întârzieri în aprobarea proiectelor. Am înțeles că sunt încă proiecte care nu au fost soluționate de anul trecut.

Cât v-ar acoperi din necesar?

A.C.: 30% din necesar. Un mare avantaj ar fi că noi lucrăm în două schimburi. Deci nu lucrăm noaptea foarte mult și atunci nu ar fi necesar un sistem de baterii pentru stocare. În acest fel, am putea consuma direct din ceea ce producem. Evident, ar ajuta foarte mult, dacă am beneficia de o cofinanțare din partea statului. Am depus documentația, așteptăm rezultatul și suntem încrezători.

Cât de mare e intensitatea concurențială între compania dumneavoastră și alți producători în piața globală? Care ar fi avantajele pe care ODU le are?

A.C.: Un mare avantaj este flexibilitatea și rapiditatea. Avem foarte multe produse, chiar produse de catalog, care pot să fie achiziționate direct de pe website, cu un timp de livrare extrem de scurt – 10 zile.

Cum reușiți?

A.C.: Pentru că avem internalizate toate procesele de producție și atunci nu mai depindem de furnizorii externi, ci depindem doar de noi, de cât de mult ne dorim să fim flexibili și rapizi în fața clienților. E un mare avantaj în fața altor companii. Iar piața globală este în expansiune. Dacă ne referim în special la industria echipamentelor medicale, piața este într-o permanentă creștere.

Piața globală e în creștere și putem să creștem alături de piață, pe baza atuurilor ODU: calitate, flexibilitate, lead time scurt, costuri competitive. Dar, mă repet, având internalizate toate procesele de producție, putem să le îmbunătățim astfel încât să ne încadrăm într-un cost competitiv.

Care sunt provocările majore pentru industrie și actorii din piață în contextul actual, cu toate măsurile fiscal-bugetare? În ce măsură vă afectează?

A.C.: Nu ne afectează neapărat. Economic nu ne afecteazã major. Nici nu știm ce ne rezervă ziua de mâine, pentru că nu avem predictibilitate fiscală.

În România este destul de dificil să bugetezi sau să ai o predictibilitate à la longue. Cinci ani e foarte mult, e imposibil de gestionat. Și un an e greu de bugetat, pentru că sunt tot felul de schimbări legislative privind salariul minim pe economie, privind costurile fixe.

În ce măsură vedeți digitalizarea și integrarea de tehnologii smart în procesele dumneavoastră?

A.C.: Este esențială. Deja avem definite la nivel global o serie de proiecte, făcând parte din strategia 2030. Cine nu se aliniază tehnologic o să aibă de suferit la urma urmei, pentru că o să simtă presiune pe costurile finale și o să fie din ce în ce mai greu să se susțină pe piață.

Care este strategia ODU pe următorii trei ani?

A.C.: Încă din 2017 ne-am gândit la o dezvoltare pe termen lung în Sibiu. Am menționat faptul că avem peste 9 hectare de teren achiziționate, din care sunt ocupate doar 30%. Vrem să creștem. Dacă în 2019 am dezvoltat prima fabrică de producție, după 3 ani am finalizat și prima extensie. Cu siguranță, în următorii 3-4 ani o să avem altă extensie, pentru că mare parte din creșterea europeană la nivel de companie o să fie suportată de România, la nivel de producție.

La nivel global, ne dorim anual să avem o creștere a cifrei de afaceri de minim 10%, profitând de varietatea industriilor în care activăm. Ne-am definit piețele de interes pe care o să insistăm cu echipa de vânzări pentru a câștiga proiecte majore.

Care sunt acele piețe?

A.C.: Din fiecare industrie avem anumite portofolii pe care le-am selectat, dar cele patru industrii menționate la început (echipamente medicale, comunicații, măsură și control, aerospace) sunt targetate. Fiecare reprezintă o cotă parte.

Ca zone geografice, simțim creșteri majore în zona americană, tot ceea ce înseamnă zona NAFTA (n.r. Acord Nord-American de Comerț Liber semnat între SUA, Canada și Mexic). De altfel, avem și o fabrică de producție în Mexic.

Simțim o creștere majoră și în zona europeană. Deși nu au un impact foarte mare în total cifră de afaceri și celelalte piețe generează venituri. Încercăm să îmbunătățim și creșterea vânzărilor în zona asiatică. China e un pic reticentă la produsele super performante. E greu pentru o companie din Germania să penetreze piața chinezească, dar facem eforturi. China încearcă să-și dezvolte propriile produse la un nivel de calitate similar. Avem o unitate de producție activă în China de 25 de ani și dorim să o dezvoltăm.