Denumiri anterioare: 1556 – Reyßbargas, platea, Rysper; 1776 – Platea oryza; 1875 – Reispergasse (Denumirea „Reisberg” conține cuvântul definitoriu „ris” = vreasc, creangă. Când a fost construită fortificația orașului de sus, aceasta a inclus și „Dealul vreascurilor”/ Reisberg, iar ulița amenajată de-a lungul zidului orașului a primit numele Reisberggasse = Reispergasse); 1921-General Boieriu; 1921 – Avram Iancu; 1950 – 23. August; 1965 – Avram Iancu.
Strada pornește de lângă Turnul Sfatului şi coboară spre Biserica Ursulinelor, până la intersecția cu fosta Str. Gării și fosta Sporergasse (în prezent, cele două formează str. G-ral Magheru).
Este una dintre cele mai vechi străzi ale oraşului datând de la mijlocul sec. al XIV-lea, odată cu definitivarea lucrărilor la a III-a centură de fortificaţii. A fost locuită de meşteri înstăriţi iar ulterior de patricienii oraşului. Timp de secole, această stradă, a fost cea mai bună adresă din Sibiu.
Clădirile de pe latura stângă, de la numerele 7-11, au curtea sprijinită pe vechiul zid al cetăţii din incinta a III-a (1366), sau chiar au inclus turnuri de apărare, cum este cazul caselor de la nr. 9, 13, 19 şi 31.
Strada Avram Iancu se lega de str. Gen Magheru printr-un pod zidit pe două bolţi. Podul, împreună cu casa adiacentă, a fost demolat, la mijlocul sec. al XIX-lea, pentru a se lărgi accesul la urcare.
La nr. 8, un mic palat în stil baroceste Casa Michael și Carol Brukenthal.
Aici a funcționat până în 1908 Curtea de justiție/ Gerichtshof K.u.K.
La nr.9, între 1896-1902 a fost sediul Uzinei Electrice Sibiu – Hermannstädter Elektrizitätswerk A.G.
La nr.10 a fost sediul tipografiei Johann Wilhelm Krafft. Aici, în perioada 1898-1904, s-a tipărit „Enciclopedia Română” editată de ASTRA și coordonată de Corneliu Diaconovici, prima enciclopedie din România. La începutul sec. al XX-lea, la nr.11 și-au avut sediul Tribunalul județean și Diaspora sibiană.
La nr. 15 a fost sediul Asociației Carpatine Ardelene/ Siebenbürgischer Karpathenverein S.K.V..
Cea mai veche casă de locuit, în stil gotic, din Sibiu, este considerată casa de la nr. 16, Casa Böbel. Johann Böbel (1824-1887) a fost starostele breslei brutarilor.
În această casă a funcționat și Tipografia și Prima Fabrică Română de Ștampile a lui Octavian L. Veștemean.
(va urma)
ing. Ioan Dejugan
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
b.o.n.
Teodora NAN
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA