Mircea Braga În căutarea sensului : „Actualitatea noastră seamănă tot mai mult cu o ficțiune”

La Editura Ideea Europeană a apărut, în 2021 cartea lui Mircea Braga, În căutarea sensului. Aducând laolaltă articole și studii, într-o coerență dată de sensul pe care îl identifică în scrierile contemporanilor și nu numai, profesorul Braga oferă lectorului indicii necesare despre starea literaturii azi. Cele două părți ale volumului Destin și sens în literatură și De la imago mundi la mundus imaginalis conțin, așa cum ne-au obișnuit scrierile lui Mircea Braga, concepte lămurite, într-un discurs esențializat și doct. Dincolo de analizele pe care le realizează exhaustiv, abordând tematica mai ales din perspectiva filosofiei culturii, meritul esențial al cărții de față este că încearcă (iar cel care o citește cu răbdare primește răspunsurile) să pună întrebări, să aducă în discuție o realitate pe care o simțim și o trăim azi, vorba autorului, ca o ficțiune: „nu ne-am recuperat, încă, toate scrierile autorilor exilați în perioada comunistă, nici pe cele memorate în închisori, nici pe cele ale diasporei actuale, în schimb am «legiferat», prin uz, «judecarea» creației după eclipsele din biografie. Și cine să pregătească «omul cultural»? Familia e pe punctul să-și schimbe statutul și dicționarul; renunțăm la istorie fiindcă, oricum, nu ne-a învățat niciodată nimic; ne putem lipsi de biserică; școala nu ne învață să citim cărți, ci doar pagini; iar actualitatea noastră seamănă tot mai mult cu o ficțiune”. Interogațiile pe care cititorul însuși le interiorizează își găsesc răspunsuri parțiale în capitolele următoare. 

Câmpul literar la care se raportează Mircea Braga nu este unul limitat de spațiul românesc (Emil Isac, Ion Horea, Marcel Mureșanu, Mircea Zaciu, Diana Câmpan, Constantin Cubleșan, Mircea Anghelescu, Cristina Maria Vănoagă, Ana Olos, Gabriel Chifu), căci găsim deschideri spre concepte noi precum multilingvismul și world-literature, prin analize precum cea asupra teoriilor lui Pascale Casanova. Cartea acesteia, apărută în 2015 La Langue mondiale. Traduction et domination îi servește cercetătorului pentru a demonstra felul în care globalizarea devine un „proiect al civilizației”, precum și funcționarea unor concepte cheie ca naționalism, internaționalism, conservatorism, revoluționarism, pluriculturalism ori centre de putere. Cele două întrebări retorice pe care și le pune Mircea Braga și care merită un moment de reflecție sunt și manifeste ale unei lumi în permanentă schimbare: „Suprimând diversitatea, condiție naturală imprescriptibilă a universalității, nu tindem spre un proiect al artificializării ființei și, deopotrivă, al lumii? Perspectivăm o umanitate ca un întreg unitar, compact, cu particularizări minime, neesențiale, al clonelor vag distincte, mișcate artificial într-o realitate artificială?”.Viziunea lui Mircea Braga, cu care ne-a obișnuit încă din volumele anterioare, este construită respectând echilibrul în judecarea fenomenelor culturale și literare, dar, în același timp, naște întrebări, aducând în prim-plan sâmburele critic care ivește gândirea, fiind un cugetător, în sensul în care îl dădea Nietzsche, unul din filosofii preferați ai lui Mircea Braga: „cel ce priveşte înlăuntrul său ca într-un uriaş Univers şi poartă în el Căi Lactee ştie şi cât de neregulate sunt toate aceste căi – ele duc până în haosul şi labirintul existenţei”. (A.B.)