Marcajele de pe strada Traian Demetrescu, faza petițiilor. Și alte exemple curioase din Sibiu

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Administrația locală din municipiul Sibiu accelerează procesul de transformare a spațiilor rezidențiale în zone de parcare cu plată, un demers care vizează 77 de artere din mai multe cartiere sibiene, precum Trei Stejari, Hipodrom sau Ștrand. Primăria susține că, prin extinderea sistemului de parcare cu plată, va reuși să fluidizeze traficul din zonele rezidențiale, însă noile marcaje de pe strada Traian Demetrescu demonstrează că administrația va „reuși” puțin mai mult decât atât: în primul rând, să intre în conflict direct cu locuitorii. În al doilea rând, să demonstreze că de la Klaus Iohannis (perioada în care a început trasarea parcărilor din oraș), deci de mai bine de 20 de ani, nu reușește decât să vopsească parcări și nu să le construiască (minus cele 320 de locuri de parcare din Hipodrom).

În municipiul Sibiu, însă, portofoliul de măsuri curioase este mai bogat decât simpla amenajare de pe strada Traian Demetrescu, așa cum se va vedea. Iar acesta, portofoliul, s-a creat de cele mai multe ori fără consultarea reală a cetățenilor, sub anonimatul Comisiei de Circulație și cu complicitatea presei care nu a pus, atunci când a fost cazul și cum a fost cazul, întrebările necesare.

TEORIA

În general, strategiile administrațiilor locale din comunitățile aglomerate au în vedere în primul rând descurajarea prezenței mașinilor în zonele centrale. Cele mai multe dintre ele au crescut tarifele considerabil la parcările din centru (Cluj Napoca, Piața Unirii, echivalentul Cazarmei 90 de la Sibiu: 8 lei/oră), odată cu realizarea de parkinguri de capacitate mare în afara centrului (Park&Ride Cluj Traian Vuia: 800 de locuri, terminal de autocare și transport în comun, tarif 2 lei pentru maxim 6 ore, iar biletul de parcare este și bilet de autobuz până în centrul orașului).

Apoi, în logica descurajării prezenței mașinii în centrul orașului, primăriile au desființat locuri de parcare și au creat spații pentru pietoni: piețe, zone de promenadă etc. Cel mai la îndemână și cel mai recent exemplu, din nou de la Cluj Napoca: strada Octavian Petrovici, acolo unde Municipalitatea a desființat toate locurile de parcare. Autoturismele au voie să treacă pe stradă, dar nu să și oprească, ceea ce îi determină pe șoferi să o evite.

Foto: Răzvan NEGRU

La Sibiu, s-a făcut doar jumătate din drum: a fost, spre exemplu, interzisă parcarea pe str. Papiu Ilarian, însă a rămas înconjurată de străzi pe care este permisă parcarea, ceea ce face ca șoferii să o străbată încă. Însăși cea mai mare parcare din centrul istoric are marea problemă a descărcării în interiorul centrului istoric, pe strada Cetății, ceea ce aglomerează centrul istoric în plus. La Sibiu, măsurile, atâtea câte s-au luat, nu au fost completate de realizarea de parkinguri, multe promise de mai bine de 10 ani.

Așadar, în general, primăriile (Cluj Napoca este doar un exemplu, sunt însă sute în Europa) au început prin a reduce traficul în centru cu ajutorul unor inițiative coerente și complete.

PRACTICA

La Sibiu, orașul în care s-a dat în funcțiune o singură parcare etajată de la Revoluție și până în prezent, conform spadpp.sibiu.ro (site-ul Serviciului Public Salubrizare, Protecția Mediului și Administrarea Domeniului Public) tariful la Cazarma 90 este de 3 lei/oră.

E mult? Este puțin? Greu de spus. Este categoric mai puțin decât jumătate din tariful de la Cluj Napoca, dar este același cu prețul de pe strada Morilor, spre exemplu. De fapt, la Sibiu, prețul pentru Zona A este același cu prețul pentru Zona B, ceea ce înseamnă că șoferii nu au niciun motiv financiar să evite buricul târgului. În plus, interesant, în Zona B parcarea este limitată la două ore, spre deosebire de zona A, adică mai în centru, unde se poate plăti pentru întreaga zi. Încă un lucru interesant: parcarea de la Teatru costă 3 lei/oră, însă la Casa Modei sau în zona Poliției, deci la doi pași de parcarea cu pricina, se poate parca în stradă, la jumătate din preț. Șoferii sunt, astfel, motivați financiar mai degrabă să aglomereze străzile decât să aleagă o parcare amenajată.

SITUAȚIA TRAIAN DEMETRESCU

Anunțul trasării parcărilor de pe str. Traian Demetrescu nu a atras prea mult atenția până la momentul execuției lucrării, atunci când locuitorii au înțeles ce se întâmplă cu adevărat: anume că Primăria nu va mai permite parcarea pe ambele părți (este stradă cu sens unic), adică parțial pe carosabil, parțial pe trotuare. S-au pierdut astfel, spun cetățenii zonei, 30% dintre locurile de parcare.

Trebuie spus din capul locului că Municipalitatea nu are obligația de a ține seama de numărul de mașini al locatarilor (drept dovadă că nu a făcut o vreodată când a autorizat tot soiul de edificii în oraș), de obiceiurile lor de parcare, de dorința de a-și lăsa fiecare autoturismul în fața casei și așa mai departe. Este domeniu public, iar parcările trasate sunt la dispoziția TUTUROR sibienilor, nu doar a celor de pe strada Traian Demetrescu.

De ce a ales Municipalitatea, în acest proces de amenajare, să hașureze locuri din dreptul unor case (nu al unor porți!!) este, totuși, o curiozitate maximă. Este limitat, astfel, nu dreptul proprietarului de a parca în fața casei, pe care nu i-l garanta nimeni nefiind parcare cu abonament, ci dreptul oricărui cetățean de a parca acolo, într-un loc absolut normal, până mai ieri, de parcare.

Firește, teorii multiple au apărut în rândul conspiraționiștilor locali, inclusiv una legată de vendete ale cuiva din Primărie cu cineva de pe strada respectivă. Cel mai probabil aiureli. DAR: rămâne de elucidat de ce dintre toate străzile pe care se puteau marca parcări a fost aleasă Traian Demetrescu?

Un capăt al străzii Traian Demetrescu dă în strada Tiglari, arteră importantă, trasată demult, dar fără taxă. Deci de ce taman Traian Demetrescu?

De ce Traian Demetrescu și nu Magheranului, spre exemplu, care este mult mai mare, cu locuri de parcare amenajate și tot în aceeași zonă?

PETIȚIA

Locuitorii de pe strada Traian Demetrescu au depus o petiție online în care solicită: „Revizuirea modului de alocare a locurilor de parcare pentru a asigura o distribuție echitabilă între toți cetățenii; Creșterea numărului de parcări pentru a avea toată lumea unde să parcheze; Prevenirea aplicării de taxe abuzive pentru puținele locuri rămase, este nejustificată taxarea pe aceste locuri de parcare; Publicarea fundamentării tehnice și legale a deciziilor luate; Organizarea unei consultări reale cu cetățenii afectați, solicităm o dezbatere publică pe tema aceasta; Suspendarea extinderii taxării până la clarificarea situației”.

Petiția este disponibilă pe campaniamea.declic.ro, se numește „Stop taxelor și reducerii locurilor de parcare în Sibiu” și era semnată până acum câteva zile de 100 de cetățeni.

ALTE BIZARERII LOCALE

Toate deciziile cu privire la parcările de pe domeniul public și la reorganizări de trafic sunt luate de Comisia de Circulație a Municipalității, iar Primăria folosește mai mereu în comunicările sale, atâtea câte sunt și așa cum sunt, titulatura acestei comisii pentru a justifica o măsură. Nimic, practic, nu se poate decide pe străzi decât prin această comisie. Cu alte cuvinte, tot Comisia de Circulație a decis și amenajările de pe str. T. Demetrescu, dar și că înaintea unui sens giratoriu, cel de pe Bâlea, este permis virajul la stânga. Doritorii unei astfel de manevre încurcă traficul în loc să parcurgă încă 50 de metri și să întoarcă în giratoriu. Situație valabilă și în celălalt capăt al străzii Bâlea, la virajul pe strada Noica, înaintea giratoriului cu strada Fabricii.

Mai curios este, însă, acest exemplu, de pe strada Reconstrucției, unde, teoretic, există două piste (mă rog, o bandă și o pistă) pentru biciclete. Prima, cea de pe trotuar, gândită corect în perioada mandatului lui Klaus Iohannis, viza accesul sibienilor spre/dinspre Zona Industrială Vest, via str. Reconstrucției și pista aferentă viaductului. Primăria Sibiului, cândva, în anii de după mandatul fostului primar, a ignorat vechea pistă (ba, pe sensul opus, a obturat-o cu indicatoare și alte obstacole) și a mai trasat una. Partea proastă este că azi, ambele, sunt de cele mai multe ori impracticabile, așa cum se vede în imagine.

Foto: Răzvan NEGRU

CINE ESTE COMISIA DE CIRCULAȚIE

Primăria Sibiului nu publică numele membrilor Comisiei de Circulație. Motivul neoficial este posibilitatea înlocuirii acelora care reprezintă instituții, în funcție de îndatoririle lor profesionale. Comisia are, însă, un Regulament de funcționare aprobat prin hotărâre de Consiliu Local și înțelegem, astfel, că este compusă mai cu seamă din reprezentanți ai Municipalității: Directorul Tehnic al Primăriei, cel de la Poliția Locală, cel de la Domeniul Public, de la Tursib, reprezentanți de la Urbanism, de la Tehnic, toți din Primăria Sibiu. Și un reprezentant de la Biroul Rutier, unul de la ISU și unul de la Autoritatea Rutieră. Cel puțin asta spunea HCL de acum câțiva ani. Ei, toți aceștia, fără nume și prenume, decid.