Jina: Festivalul „Sus pe muntele din Jina” devine brand naţional

Dacă e ultima duminică din iulie e Festivalul „Sus pe muntele din Jina”, aşa spune tradiţia. Cine a participat, în week-end, la festivalul din comuna Jina, cel mai vechi festival din judeţul Sibiu, a avut parte de o adevărată sărbătoare a tradiţiilor, muzicii şi dansului popular. Specifică Mărginimii Sibiului. Este o sărbătoare folclorică care te duce cu gândul la vechile nedei ale ciobanilor mărgineni. Fiind cel mai longeviv festival organizat în satele Mărginimii, acesta își propune să păstreze vii tradițiile și obiceiurile, cântecele și jocurile jinarilor, precum și felul lor aparte de a trăi. Cea de-a 54-a ediţie a festivalului, desfăşurată pe Şesul Jinarilor, a atras, ca de obicei, politicieni, primari, autorităţi judeţene, invitaţi de onoare, dar şi fii ai satului reîntorşi în comuna natală pentru două zile.

A fost locul unde au stat la „sfat” şi „oamenii şi domnii”. Printre cei care au venit la ediţia din acest an se numără deputaţii sibieni Raluca Turcan – PNL, Bogdan Trif – PSD, şi Fabian Radu – AUR. Lor li s-au adăugat senatoarea AUR, Luminiţa Păucean Fernades, şi consilierii prezidenţiali Cristian Roşu şi Roxana Butnaru. Totodată, fostul ministru de Interne, Traian Igaş, a revenit în comuna în care a făcut şcoala şi unde este considerat jinar. Acesta a mărturisit că a participat la prima ediţie a festivalului, având atunci 4 ani. Ulterior, familia s-a stabilit în Arad.

Primarul comunei Jina, Vasile Beschiu, a declarat, astăzi, în deschiderea oficială a festivalului, că „suntem onoraţi de faptul că festivalul nostru reprezintă un reper important la nivel naţional şi mulţumesc tuturor celor care ne-au onorat cu prezenţa”. Acesta a mulţumit comunităţii pentru ajutorul acordat în organizarea festivalului. Practic, toată lumea prezentă şi-a dat concurs la o sărbătoare reuşită, a cărei notoritate şi atractivitate doboară bariere de la un an la altul. Trebuie spus că Jina mai este numită şi numită «Cupola Mărginimii Sibiului».
Aşa cum îi stă bine unei comune din Mărginimea Sibiului, Jina a îmbrăcat hainele de sărbătoare. Un festival al tradiţiilor, al cântecului şi jocului popular şi o sărbătorire a iluştrilor oameni de cultură din această zonă. Lume multă, forfotă mare, muzică şi voie bună, cam asta a fost atmosfera pe Şesul Jinarilor. Forfota mare a început de dimineaţă în comuna Jina şi a fost creată de numărul ridicat al celor care au vrut să ia parte la un spectacol unic. Lume multă strânsă, aşa cum se întâmplă doar o dată în an, când are loc festivalul, sărbătoarea cu care localnicii şi cei plecaţi să locuiască pe alte meleaguri se identifică şi care îi cheamă acasă. Toţi jinarii au respirat prin acest festival, devenit tradiţie de mai bine de jumătate de secol. Festivalul este organizat de Primăria şi Consiliul Local Jina, Asociaţia Jinarilor de Pretutindeni şi Consiliu Judeţean.

În trecut, nedeile erau prilejuri ca oamenii care trăiesc în munţi să coboare în sat, să se întâlnească şi să-şi povestească cele întâmplate peste an. Astăzi, îi uneşte pe cei de pe versanţii muntelui, prin cântec şi joc. Nedeile şi-au pierdut din semnificaţii în timp, dar oamenii se întâlnesc încă la târguri şi se mai întâlnesc într-un festival care este nu doar al jinarilor, ci al păstorilor din munţi. „Sus pe muntele din Jina” reprezintă acum locul de întâlnire al păstorilor de azi, regăsirea tradiţiilor nedeilor şi un prim contact cu civilizaţia pastorală. Aşa că în Şesul Jinarilor, la „Sus pe muntele din Jina” s-au auzit iar cântecele nedeilor de altădată.

Turism şi patrimoniu

Totodată, Jina reprezintă una dintre comunele care atrag turiştii într-un număr important, anual. Găzduieşte în fiecare an, începând din anul 1971, Festivalul folcloric „Sus pe Muntele din Jina”, în ultima duminică a lunii iulie. În plus, cei care au venit în Jina au avut o ofertă turistică generoasă: Biserica ortodoxă „Buna Vestire” – monument istoric, a fost zidită în secolul XVIII-lea în stil bizantin şi pictată de pictorul Vasile Muntean din Laz, în 1801; „Osuarul” pictat în 1826; Biserica ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1937-1939) numită şi „Catedrala Munţilor” pictată în 1980 de Ioan Căzilă; Masa Jidovului – „masa uriaşului” – monument al naturii cu valoare geologică; Monumentul natural geologic Pintenii din Coasta Jinei – pe malul pârâului Lihoi (afluent al Sebeşului), în amonte de localitatea Dobra, şi Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial (obeliscul, amplasat în centrul comunei, a fost ridicat în anul 1930, din inițiativa învățătorului Ioan V. Nicoară, în cinstea eroilor români). Totodată, Formaţia de fluieraşi, fondată în 1948, este prima, de acest gen din ţară.

Festivalul are o scenă nouă

Programul artistic a fost unul care a îmbrăcat toate aspectele unei sărbători pastorale câmpeneşti. Mai mult, artiştii au evoluat pe noua scenă a festivalului. În cele două zile de festival, spectacolele au fost susținute de formații tradiționale din județele Sibiu, Hunedoara, Arad, Vâlcea, Argeş și Gorj, printre care Maria Andrăşel, Andrada Cinăzan, Alina Bucur, lonuţ Paca, Pavel Paca, Adina Malanga, Rebeca Negoi, Raul Tatu, Mugur Androne, Ionut Andrei, George Cătană, Fluierași și Fanfara din Jina, conduse de Dumitru Prodea.
Totodată, au evoluat Grupul de dansuri populare al Şcolii Gimnaziale Jina – instructori Roxana si Ştefan Radu, Grupul vocal al Căminului Cultural Jina, condus de prof. Cosmin Prode şi Ansamblul folcloric „Purtata Secaşelor” Miercurea Sibiului, instructori: Roxana și Ştefan Radu. Dacă în prima au evoluat mai mult soliştii locali din comună, duminică, au cântat vedetele populare: formaţia condusă de Adrian Neamţu şi soliştii Puiu Codreanu, Ionuț Micu, Natalia Rusu, soții Maria și Mihai Nemeş, Dumitru Stoicănescu şi Lena Miclăuş.