IMM-urile așteaptă verdictul: supraviețuire sau îngroșarea plutonului de firme închise

În timp ce clasa politică analizează măsuri de reducere a deficitului bugetar, testând piața, mai degrabă, în virtutea unor calcule care vizează supraviețuirea politică, mediul de afaceri – în special întreprinderile mici și mijlocii – privesc cu îngrijorare spre viitor. Cu o contribuție esențială în economie (ocupă 40% din forța de muncă, asigură 38% din cifra totală de afaceri și generează 34% din total profit) IMM-urile riscă să fie puternic afectate de măsuri care, deși necesare la nivel macroeconomic, pot deveni nocive dacă nu sunt calibrate corect. Am discutat cu Adrian Rada, președintele Patronatului IMM-urilor Sibiu, despre riscuri, soluții și responsabilitatea politică față de sectorul care ține România în mișcare.

Adrian Rada, președinte IMM Sibiu: Noi considerăm că înainte de a impune noi poveri pentru IMM-uri, ar trebui să fie o eficienţă în cheltuirea banului public și, în același timp, să fie aduse firmele din zona gri și neagră în zona de fiscalitate. Deci înainte să discutăm despre a crește TVA și a mări impozite, ar trebui să ne uităm la cum se face cheltuirea banului public și să se încerce o colectare mai serioasă din sectorul privat. Dar nu tot de la firmele care își fac treaba, ci de la firmele care sunt în zona neagră și gri.

Cum se pot aduce, din punctul dumneavoastră de vedere, firmele din zona neagră și gri în zona albă de fiscalitate?

A.D.: Spre exemplu, colegii din patronatul turismului au ridicat o problemă că la Suceava 10% sunt unități autorizate și 90% neautorizate. Ca atare s-au propus măsuri. Ce s-a întâmplat? Toți au venit la cele autorizate, pentru că despre cele neautorizate n-aveau informații, nu aveau cum să fie controlate. Ar trebui realizată identificarea acelor unități care sunt nefiscalizate și acolo instituțiile abilitate să facă controalele care se impun. Nu neapărat să-i închidă activitatea, ci să-l oblige ca într-o perioadă de timp să intre în zona fiscalizată. Astfel de situații apar în turism și în sectorul service-urilor auto. Lucrurile se pot îndrepta foarte rapid, dar presupune ca organele statului să nu mai meargă la cei care funcționează corect, ci la cei care nu sunt fiscalizați. Avem și un exemplu de afacere de familie din Sibiu, fiscalizată, unde au fost efectuate șase controale într-o lună de zile. Deja mi se pare exagerat.

De ce credeți că se merge pe varianta asta?

A.D.: E mult mai simplu. E mai ușor.

E mult mai simplu pentru cine?

A.D.: Pentru cei care controlează, e mai simplu! Aici trebuie să lucrezi interinstituțional, pentru a te duce într-un loc care nu e fiscalizat.

De ce e dificilă colaborarea acesta între instituții? Pentru că se tot vorbește despre digitalizare, despre o bază unică de date.

A.D.: Măsurile implementate de ANAF pe linia digitalizării pentru colectare mi s-au părut o treabă foarte bună. Ca urmare a digitalizării, a impunerii transparenței, antreprenorii resimt creșteri de costuri, pentru că au fost nevoiți să integreze tot felul de soluții, și, astfel, cresc și costurile cu partea de contabilitate. Cu toate acestea digitalizarea face bine pe zona asta, dar nu cred că funcționează între instituții. Ca exemplu, relația dintre Casa de Sănătate și Finanțe. Noi la Finanțe plătim lună de lună, dar la Casa de Sănătate recuperăm concediile medicale după 6 luni, un an de zile. Deci, în acest caz, instituțiile ar trebui cumva sincronizate, iar atunci lucrurile se rezolvă într-o lună de zile. Dacă nu ne plătim taxele o lună de zile, ni se blochează conturile. Statul dacă nu plătește, nu e nicio problemă, nu-s penalități.

Credeți că măsurile de recuperare a deficitului bugetar ar trebui să vizeze în mod echilibrat mediul privat și zona administrației publice?

A.D.: Eu ce văd la ora actuală sunt niște încercări, văd și în mediul public că se aruncă niște zvonuri. Zilele trecute se vorbea despre niște tăieri din zona bugetară și în momentul respectiv au sărit cei din sectorul bugetar și au zis că nu se poate, și s-a revenit. La fel, vin către întreprinderi cu mărirea TVA-ului, cu mărirea impozitului pe profit și așa mai departe. Ce se întâmplă la ora actuală este că se aruncă pe piață unele intenții de măsuri, așteaptă reacția, lumea vuiește sau nu, și trecem la următoarea măsură. Cred că aceste lucruri ar trebui făcute sub forma unor analize serioase încă de la început; pe baza unui studiu care să determine impactul pe care l-ar avea măsura.

Credeți că acum se iau în calcul scenarii fără studii?

A.D.: Da, sigur. Noi nu suntem consultați. Ei le fac, ei vin cu propunerea. Vă dau un exemplu, ordonanța „Trenuleț” din decembrie. Au făcut-o și a doua zi au aplicat-o, în ideea că vor colecta la bugetul stat nu știu cât. S-a constatat că au colectat doar 10% din suma respectivă. Adică o măsură fiscală de a crește, de exemplu, TVA-ul, sau de a scădea salariul unui angajat la stat nu se pot face așa că vreau eu și asta va duce la un rezultat pozitiv. Nici pe departe. Acolo sunt niște măsurători. S-ar putea ca aceste efecte să se vadă în nefiscalizare, s-ar putea ca aceste efecte să se vadă în incapacitatea omului de a-și mai achita ratele. Aceste lucruri ar trebuie tratate foarte serios, atât economic, cât și social, cu niște analize foarte serioase.

Din spațiul public se vede că primează calculul politic în ceea ce fac cei care ar trebui să constituie la un moment dat noua guvernare. Aveți aceeași părere? Vedeți lucrurile altfel?

A.D.: Colegii au realizat un sondaj pentru a măsura în ce grad sunt afectați antreprenorii în această perioadă de negocieri, de poziționări. Fiind întrebați dacă afacerea a fost afectată de actuala conjunctură politică, peste 54% dintre cei chestionați au răspuns că sunt afectați în mare și foarte mare măsură. Antreprenorul simte presiunea, există o neîncredere, o incertitudine profundă în piață; e o situație destul de complicată.

Patronatul IMM-urilor sau mediul de business, în general, este de părere că ar trebui să contribuie în vreun fel la ieșirea din această situație? Și dacă da, care ar fi măsurile pe care și le-ar asuma?

A.D.: În primul rând vrem să participăm la negocieri. Ăsta e primul lucru care ar trebui să se întâmple. Apoi să se țină cont în momentul în care se dă o lege, indiferent pentru cine, de cei care sunt implicați. Adică cei care sunt vizați de lege trebuie să fie și ei consultați. În al doilea rând, trebuie ținut cont de faptul că măsurile de impozitare vehiculate nu sunt măsuri de creștere economică, ci de îngrădire și de povară pentru antreprenori. Trebuie să ieșim din acest carusel și să spunem că economia trebuie încurajată. Față de anul trecut se vede clar o creștere economică, să zicem, de 6%, dar în același timp se vede o creștere a cheltuielor bugetare de 10%. Este o diferență semnificativă. Poți să aplici oricâte creșteri mediului privat, dacă în partea cealaltă cheltuiala crește, tot n-ai ce să faci. Așadar, consultare, aplicarea de măsuri care să stimuleze productivitatea și încurajarea antreprenorilor, mai ales în situația actuală de neîncredere. Iar aspectul care ține de patronat, de antreprenoriat, respectiv să formulăm din ce în ce mai multe puncte de vedere serioase și să avem un dialog permanent cu autoritățile, atât locale cât și naționale.

Aveți o măsură pe care nu ați acceptat-o sub nicio formă și o altă cu care ați înlocui-o?

A.D.: Aș spune că mărirea taxelor într-un ritm care să ne dea peste cap. Aceste lucruri ar trebui măsurate ca să vedem care este impactul. Asta e linia roșie. Vrem ca impactul social, impactul antreprenorial în urma deciziilor care se vor lua să fie măsurabil, să fie predictibil. Nu cred că mai suntem în măsura în care să mai facem lucrurile după ureche. Trebuie să ne bazăm pe niște date concrete.

Care e feedback-ul din partea antreprenorilor sibieni?

A.D.: Scăderea cererii la nivel național este o problemă presantă. La nivel local, am constatat un nivel ridicat de îngrijorare în rândul mediului de afaceri în special în ceea ce privește situația politică și instabilitatea legislativă, în special cea fiscală, pe care foarte mulți le consideră drept factori care le afectează direct activitatea. De asemenea, devalorizarea leului în raport cu euro a fost semnalată ca o problemă majoră întrucât a avut ca efect creșterea costurilor cu materiile prime și serviciile folosite în activitatea întreprinderii și diminuarea profitului. Costurile mari cu energia și finanțările scumpe mai sunt amintite de antreprenori. O altă situație identificată de noi este dificultatea cu care se accesează fondurile europene. Vorbim de exemplu de programul Startup Nation de un an de zile și nici acum nu se finalizează. Programul pentru energie de anul trecut nici acum nu a intrat în etapa de evaluare. Programul pentru digitalizare a întârziat foarte mult. Accesul la fondurile europene se face destul de greu.

Care ar fi soluțiile din perspectiva dumneavoastră?

A.D.: Soluțiile văzute de noi sunt contracte colective de energie, acorduri cu bănci locale pentru acordarea de puncte procentuale de reducere privind creditele comerciale, grup legislativ consultativ cu parlamentari regionali pentru propuneri concrete de politici economice.

Ați identificat politici publice pe care administrația locală le-a promovat pentru a susține IMM-urile?

A.D.: Aici răspunsul e foarte scurt: nu. Avem probleme cu autorizările, identificate ca probleme la nivel local. Avem probleme, de exemplu, cu controalele care se fac la nivelul acesta. Nu pentru faptul că se fac controle, dar modul în care se fac. V-am dat exemplul societății din Sibiu cu șase controale într-o lună de zile.

Ce măsuri concrete ar trebui luate pentru a susține segmentul IMM-urilor din Sibiu?

A.D.: Din discuțiile și sondajele derulate de Patronatul IMM, principala solicitare a antreprenorilor la nivel național și, implicit, local, este implementarea de programe de finanțare și garantare pentru IMM-uri, în scopul consolidării afacerilor prin diversificarea produselor și serviciilor oferite. Alte propuneri susținute de mediul antreprenorial includ reducerea impozitului pe dividende la 5% și acordarea posibilității trecerii de la impozitul pe profit la impozitul specific microîntreprinderilor în funcție de evoluția economică a întreprinderii. De asemenea, reducerea birocrației. Din perspectiva măsurilor considerate urgente, antreprenorii solicită: stabilitate fiscală și predictibilitate, reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea impozitării pe forța de muncă și creșterea absorbției fondurile europene.

Mai cred că un lucru foarte bun ar fi încurajarea și susținerea IMM-urilor din Sibiu ca să meargă spre zona externă, adică spre export. Asta cred că ar fi o zonă de foarte mare interes.

Credeți că au IMM-urile capacitatea necesară să susțină activitatea de internaționalizare?

A.D.: Sunt anumite sectoare care sunt pregatite. De exemplu, sunt companiile din automotive. Aceste firme pot să concureze oricând la nivel european și mondial, ca furnizori nu numai pentru companiile din țară, ci și pentru companiile din străinătate. Avem, de exemplu, segmentul de agricultură, un sectorial important de produse agricole care ar trebui încurajate să pătrundă pe piațe externe. De asemenea, serviciile turistice sibiene pot fi promovate mult mai serios la toate târgurile de profil.

Ce consecințe pe termen scurt și mediu anticipați pentru firmele mici și mijlocii – în ceea ce privește investițiile, cash flow-ul, angajările?

A.D.: Multe firme își vor restrânge activitatea, asta înseamnă concedieri și amânări sau chiar stopări de investiții. Vom asista la reducerea cererii, la probleme în lanțul de aprovizionare, la scăderea lichidităților. De asemenea, vor exista blocaje și vor fi sectoare care nu vor mai funcționa. O altă consecință cu efecte grave ar putea fi trecerea unor activități în zona gri/neagră.

Cum vedeți finalul lui 2025?

A.D.: Depinde foarte mult de măsurile care se vor lua. Noua guvernare are o responsabilitate foarte mare. Măsurile actuale au dus la un deficit care a trecut de 5%. Este clar că nu se îndreaptă într-o direcție bună. Nu știm care sunt măsurile care vor fi aplicate de noul guvern. Sunt prea multe variante luate acum în calcul, iar fără un studiu de impact, nu putem spune nimic. Însă riscul va fi ca doar firmele cu capital solid sau cu acces la piețe externe să reziste. Mulți antreprenori vor închide sau își vor reduce activitatea.

Care este mesajul dvs. pentru antreprenorii care se tem de instabilitatea fiscală și economică?

A.D.: În toată această perioadă, noi, ca structură patronală, facem studii, formulăm propuneri, participăm la întâlniri, negocieri privind măsurile fiscale. Antreprenorii să știe ca nu sunt singuri, iar vocea lor suntem noi. Să își manifeste sprijinul antreprenorial, să nu renunțe, să vină cu propuneri, să ne semnaleze problemele și abuzurile cu care se confruntă, să fie în contact cu noi. Vocea colectivă este mai greu de ignorat. Iar cuvintele-cheie sunt: adaptare și perseverență.