📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Mii de sibieni continuă să fie expuși la niveluri de zgomot urban peste limitele legale, în special din cauza traficului rutier, arată cel mai recent Plan de acțiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului ambiental, postat pe site-ul Primăriei Municipiului Sibiu. Deși în 2016 autoritățile locale promiteau măsuri concrete pentru reducerea traficului și reorganizarea orașului astfel încât poluarea fonică să fie contracarată, cel mai recent plan de reducere a poluării fonice în Municipiul Sibiu, elaborat în 2023, reia aceleași direcții, semn că multe dintre intervențiile esențiale fie nu au fost niciodată implementate, fie au avut un impact limitat.
Zgomotul, o problemă cronică: mii de persoane afectate
Datele din documentele oficiale de pe site-ul Primăriei Municipiului Sibiu indică o realitate constantă: traficul rutier este principala sursă de poluare fonică în Sibiu, fiind practic singura pentru care se înregistrează constant depășiri ale limitelor impuse de lege. Comparativ cu situația din 2016, când aproximativ 45 de străzi din Sibiu erau afectate de depășiri constante ale limitelor legale de zgomot, datele din raportul actualizat indică o reducere la 33 de artere, ceea ce sugerează o îmbunătățire a nivelului de expunere la poluare fonică la nivelul orașului.
Chiar și în aceste condiții, problemele persistă în special pe marile axe de trafic, unde fluxul auto rămâne ridicat. Printre străzile unde se înregistrează în continuare depășiri constante se numără Calea Dumbrăvii, Bulevardul Vasile Milea, Șoseaua Alba Iulia, Bulevardul Corneliu Coposu sau Calea Gușteriței, dar și artere importante din cartiere, precum Rahovei sau Semaforului. Practic, deși numărul străzilor afectate a scăzut, harta zgomotului rămâne concentrată în zonele cu trafic intens, ceea ce indică faptul că reducerea poluării fonice este legată direct de dinamica circulației din oraș.

Datele din cartarea actualizată în 2023 arată o reducere semnificativă a persoanelor afectate, dar nu și eliminarea problemei. În prezent, aproximativ 6.500 de sibieni sunt expuși zilnic la valori peste pragurile admise pentru indicatorul Lzsn (zi-seară-noapte), iar aproape 9.000 trăiesc în zone ale orașului unde se depășesc constant limitele pe timp de noapte (Lnoapte), în timp ce în 2016 numărul acestora depășea 40.000 pentru fiecare indicator. Diferența este una majoră, de peste 30.000 de persoane, ceea ce indică o îmbunătățire a nivelului de expunere la poluare fonică. Cu toate acestea, faptul că mii de locuitori sunt încă afectați arată că problema persistă, în special în zonele cu trafic intens.
Limitele legale și realitatea din teren
Planurile de acțiune pe care Primăria din Sibiu și le-a impus se raportează la praguri stabilite prin legislația națională și europeană. Pentru traficul rutier din orașe, normele europene și naționale impun un prag maxim de 70 dB ziua și 60 dB noaptea pentru arterele principale și un prag de 65 dB ziua și 55 dB noaptea pentru străzile secundare. Raportul Primăriei menționează că depășirea acestor valori nu este doar o problemă de confort, ci și una de sănătate publică. La nivel mai detaliat, impactul este mult mai larg: zeci de mii de persoane sunt afectate de zgomotul din oraș, iar acest disconfort generează unele probleme de sănătate publică. Potrivit raportului citat, expunerea îndelungată la poluare fonică peste limitele admise poate genera efecte precum stresul cronic, tulburări de somn și riscuri cardiovasculare rave.
În Sibiu, cele mai afectate zone coincid cu marile artere de trafic: Calea Dumbrăvii, Calea Cisnădiei, Șoseaua Alba Iulia, Rahovei sau bulevardul Vasile Milea, unde hărțile de zgomot indică depășiri frecvente ale valorilor admise.
2016: un plan ambițios, dar parțial implementat
Planul de acțiune adoptat în 2016 de către municipalitate propunea o serie de măsuri clare, structurate pe trei direcții majore: dezvoltarea infrastructurii rutiere, reducerea traficului auto și îmbunătățirea calității carosabilului. Printre promisiunile la care Primăria din Sibiu s-a angajat la acel moment se numărau dezvoltarea unei rețele de parcări tip „park and ride” și a unei rețele rutiere descongestionate, reorganizarea traficului urban și extinderea transportului public, schimbarea stratului de uzură al drumurilor pentru reducerea zgomotului, dar și măsuri urbanistice care să evite amplasarea locuințelor în zone zgomotoase ale orașului.
Cu toate acestea, chiar documentul de revizuire, elaborat opt ani mai târziu, în 2023, arată însă că o bună parte dintre aceste măsuri nu au fost niciodată implementate. La opt ani distanță, planul din 2023 confirmă, practic, aceleași concluzii: traficul rutier rămâne principala sursă de zgomot, iar intervențiile municipalității trebuiesc direcționate către această cauză. Drept urmare, actuala strategie de reducere a poluării fonice propusă de municipalitate include, în continuare, reorganizarea traficului și reducerea fluxurilor auto din zonele rezidențiale, limitarea dezvoltării locuințelor în zonele expuse la zgomot ridicat și modernizarea infrastructurii rutiere, cu covor asfaltic care generează mai puțin zgomot.
Cu toate acestea, chiar documentul Primăriei recunoaște că aceste măsuri urmează să aibă un impact pe termen lung și nu pot rezolva rapid problemele existente. Estimările municipalității arată că, după implementarea măsurilor propuse, numărul persoanelor expuse poluării foncie peste pragurile legale ar putea scădea cu aproximativ 766 ziua și 792 noaptea – o reducere relativ modestă raportată la dimensiunea fenomenului.
Soluția parcărilor de tip „Park and ride”, promisă și abandonată
Unul dintre instrumentele-cheie de reducere a zgomotului urban, indicate de Primăria Sibiu încă din planul de acțiune adoptat în 2015–2016, era dezvoltarea unor parcări de tip „park and ride” la intrările în oraș. Documentul Primăriei din Sibiu prevedea explicit „construirea unor zone de tip Park & Ride la marginea orașului, inclusiv sistem de informare”, fiind chiar indicată o locație concretă – zona de nord-vest, în apropierea DN7H – și un cost estimat de aproximativ 1,2 milioane de euro.
Conceptul era tratat ca o măsură directă de reducere a zgomotului produs de trafic, prin oferirea unor alternative de parcare la intrarea în oraș, pentru șoferii care vin din exteriorul Sibiului, aceștia urmând să continue deplasarea cu transportul public, diminuând astfel fluxul auto din interiorul Sibiului. În logica planului, această intervenție ar fi trebuit să reducă atât congestionarea traficului, cât și nivelurile de zgomot pe principalele artere urbane.
În practică însă, la aproape un deceniu de la includerea acestei măsuri în strategia oficială, sistemul „park and ride” nu a fost niciodată implementat în Municipiul Sibiu. Nici parcarea propusă în zona DN7H și nici alte facilități similare nu au fost realizate, iar conceptul rămâne, în continuare, cel mult o intenție a municipalității. Mai mult, faptul că aceeași idee este reluată în documentele ulterioare fără a exista rezultate concrete sugerează un blocaj constant în transformarea acestei soluții din plan strategic în proiect efectiv, în ciuda rolului central pe care administrația îl atribuia încă din 2016 reducerii traficului și, implicit, a poluării fonice.
Între planuri și realitate: un decalaj persistent
Compararea celor două documente elaborate la opt ani distanță reliefează o problemă structurală: Sibiu are de ani buni un „diagnostic” corect indicat al poluării fonice, dar implementarea soluțiilor de către Primărie este lentă și incompletă. Între timp, creșterea numărului de autovehicule și extinderea urbană au amplificat presiunea asupra mediului sonor urban. În lipsa unor intervenții consistente și susținute de fapte, zgomotul urban rămâne una dintre formele „invizibile” de poluare ale Sibiului, cu efecte directe și constante asupra calității vieții în oraș.
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Adrian POPESCU
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ștefania VESA