Ghizii programului „Anii Drumeției” trag un semnal de alarmă: ATV-uri pe poteci, gunoaie în natură și lipsă de protecție în zonele valoroase ale județului Sibiu

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Programul Anii Drumeției, lansat de Consiliul Județean Sibiu ca proiect de promovare a turismului sustenabil și a patrimoniului natural, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai vizibile branduri turistice ale județului. În timp ce administrația județeană promovează trasee, drumeții ghidate și experiențe autentice în natură, doi dintre ghizii implicați în program atrag atenția că aceeași natură pe care autoritățile o promovează este afectată tot mai vizibil de trafic motorizat necontrolat, depozitări ilegale de deșeuri și de lipsa unor măsuri ferme de protecție din partea autorităților.

Nicoleta Ocneriu: „Pe trasee vezi urme de roți și lipsă de respect față de natură”

Nicoleta Ocneriu, ghid turistic în cadrul programului „Anii Drumeției” din 2023, spune într-o discuție cu reporterul Tribuna, că în ultima perioadă a observat o intensificare a circulației ATV-urilor, motocicletelor de tip enduro și vehiculelor 4×4 în zonele pe care Consiliul Județean șe amenajează și promovează ca destinații turistice autentice din jurul Sibiului. unde ar trebui să existe liniște și protecție.

„Se vede tot mai des fenomenul acesta, pe mai toate traseele pe care ieșim săptămânal. Nu vorbim doar despre drumurile forestiere, ci despre potecile turistice din zonele protejate, ba chiar și în zonele de creastă. Vehiculele puternice de offroad ajung tot mai des în locurile în care oamenii atrași de programul „Anii Drumeției” vor să meargă și să se bucure de natură. După aceste vehicule rămân urme adânci în pământ, vegetația este distrusă, iar peisajul se schimbă de la o lună la alta. Mai toate traseele din jurul Sibiului au ajuns să aibă porțiuni considerabile care sunt brăzdate de șanțuri săpate de ATV-uri, motociclete de cross și vehicule 4X4. Problema este și mai mare în sezoanele cu precipitații, când pur și simplu nu mai poți merge pe jos pe acele poteci, pentru că devin niște bălți de nămol adânci de câteva zeci de centimetri, în lipsa vegetației sau a rădăcinilor”, spune Nicoleta Ocneriu.

Potrivit ghidului turistic, problema este resimțită pe majoritatea traseelor montane și habitatelor naturale promovate pentru turism și ecoturism din județul Sibiu, de la Munții Cindrel, Lotrului și Făgăraș până la zona Valea Hârtibaciului, inclusiv pe trasee conectate cu Via Transilvanica. „Pentru un turist care vine aici în căutarea liniștii, experiența poate deveni exact opusul a ceea ce li s-a promis. Imaginați-vă uluirea pe care noi, ghizii, o vedem pe fața turișilor străini care știu că sunt într-o zonă naturală protejată la nivel european, cu păduri virgine cum nu mai exită la ei în țară, iar la baza traseului găsesc un munte de gunoaie și resturi din construcții, aruncate la o margine de sat. Sau atunci când suntem pe traseu, sus pe munte, și trebuie să se ferească de un grup de motocicliști grăbiți și gălăgioși. Acești oameni care fac un efort considerabi să ajungă până în munții noștri, se documentează și plătesc. Și când ajung, în loc de păsări și peisaje virgine văd gunoaie și grupuri de motocicliști, iar în locul vântului printre copacii seculari și ciripituri, aud motoare de drujbe sau de ATV-uri. Ce le putem explica noi, ghizii?”

Nicoleta Ocneriu afirmă că au existat sesizări făcute către autorități, însă intervențiile sunt dificile, iar faptele semnalate trebuiesc documentate riguros înainte de a fi reclamate către autorități. „Conform legii, noi, ghizii, dar și ceilalți iubitori de natură ar trebui să sesizăm jandarmilor montani sau, după caz, Agenției Naționale pentru Arii Protejate, atunci când sesizăm o încălcare a legilor care protejează muntele și natura. Dar, în fapt, atunci când sunăm și încercăm să sesizăm unele anomalii, ni se spune că e nevoie de imagini, de localizare exactă, de identificarea suspecților de către noi și de probe video. Noi suntem pe jos, responsabili pentru siguranța turiștilor, iar aceste vehicule se mișcă foarte rapid pe teren accidentat. Pot schimba traseul imediat și dispar în câteva zeci de secunde. E foarte greu să prinzi pe cineva în timp real, iar faptul că nu există patrule de jandarmi montani sau monitorizare constantă prin camere video face aproape imposibil de ținut în frâu acest fenomen. Pe Traseul Lotrului-Cindrel și Făgăraș toate traseele montane sunt brăzdate de șanțuri adânci, făcute de motociclete și atv-uri pe care nicio autoritate nu le-a văzut. Între Derjani – Dosul Albului și Păltiniș traseul de creastă s-a lățit, din cauza acestor motoare. De la Șaua Bătrâna spre Vârful Cindrel, un alt Sit Natura 2000, sunt peste tot urme de vehicule off-road”, mai spune aceasta.

Nu doar motoarele, ci și gunoaiele

Nicoleta Ocneriu spune că problemele nu se opresc la traficul motorizat care acaparează pe zi ce trece mai mult din natură. În multe zone apar deșeuri abandonate sau spații degradate de nepăsare. „Totodată, vedem gunoaie lăsate pe trasee, resturi din construcții aruncate la marginea satelor sau în buza pădurii. Locuri pitorești transformate în depozite improvizate de către ciobani sau lucrătorii forestieri ori alți turiști fără respect pentru natură. În Valea Hârtibaciului am întâlnit inclusiv situații în care pădurile sunt îngrădite de diverse ferme, iar accesul către traseu devine complicat. Toate acestea se adună și afectează experiența oamenilor care vin să descopere zona.”

În opinia sa, soluțiile ar trebui să combine controale reale, colaborare între instituții și educație.

„Pentru noi, ghizii din Anii Drumeției, este foarte clar că nu e suficient să promovezi natura. Trebuie să o și protejezi. De aceea noi considerăm că e nevoie de controale ale autorităților mai dese, de reguli clare, de monitorizare video și de sancțiuni aplicate prompt când e cazul. Și mai e nevoie de o cultură a respectului față de natura noastră unică. Fără măsuri concrete și coordonate, riscăm să pierdem iremediabil echilibrul acestor ecosisteme specifice zonei din prejurul Sibiului și valoarea turistică a munților noștri”, avertizează Nicoleta Ocneriu.

Ghizii spun că fenomenul devine mai vizibil după evenimente moto de amploare, însă persistă pe tot parcursul anului. Printre efectele enumerate se numără degradarea traseelor, poluarea fonică, poluarea aerului și perturbarea faunei sălbatice.

„54% din suprafața județului este arie protejată”

Marius Proca spune că județul Sibiu are un patrimoniu natural excepțional, insuficient valorificat și protejat.

„Aproximativ 54% din suprafața județului Sibiu este declarată arie protejată, fie de interes național, fie european. Acest lucru ar trebui să determine autoritățile să fie mult mai implicate în acest domeniu, să aibă mai multe acțiuni, activități și proiecte de conservare a naturii.”

Acesta susține că degradarea naturii este vizibilă aproape zilnic și afectează inclusiv turismul pe care județul încearcă să îl promoveze.

„Nu poți să ai un turism durabil, dar să ai și lucrurile astea lângă. Nu se poate. Mergem în Cindrel și vedem cohorte de motocicliști, ATV-iști și mașini 4×4 care trec pe lângă turiștii veniți să se bucure de liniște. Mergem în Făgăraș și auzim drujbele peste tot.” Proca critică și lipsa de personal în instituțiile care ar trebui să se ocupe de ariile protejate.

„Nu poți să faci protecție cu trei oameni care stau în birou și doar emit avize și aprobări. Noi, ghizii, suntem mereu în teren și vedem realitatea.”

Cereri pentru autorități

Cei doi ghizi cer intensificarea controalelor pe traseele montane, camere de monitorizare în zonele sensibile, colaborare mai bună între primării și instituții de control, sancțiuni clare și o campanie amplă de educație privind protejarea naturii. Marius Proca consideră că prima măsură necesară este conștientizarea publicului.

„Trebuie o campanie reală, de la copii mici la oameni în vârstă, despre valoarea naturii județului Sibiu. Prin panouri informative, broșuri, site-uri și activități constante.”

Program apreciat, dar pus în fața unei contradicții

În ciuda criticilor, ghidul spune că programul Anii Drumeției rămâne unul dintre puținele exemple pozitive de promovare turistică la nivel local.

„Este un program al Consiliului Județean care chiar promovează turismul în județul Sibiu și este luat ca exemplu de alte județe.” Pentru un județ care și-a construit în ultimii ani o identitate turistică în jurul drumeției și peisajelor naturale, miza devine nu doar atragerea vizitatorilor, ci păstrarea intactă a resursei pe care o promovează.