FILE DE CALENDAR: SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ, A XVII-A A ANULUI 2022

Cuvântul părintelui Arsenie: ,,Învierea dezleagă trupul desăvârşit de moarte şi de necredinţă. Moartea şi Învierea împlinesc în privinţa conştiinţei şi a izbăvirii de rău, ceea ce nu pot împlini nici cele mai impresionante nevoinţe ale sfinţeniei. Până ce nu trecem prin porţile acestea, cunoştinţa noastră este numai frântură".

Lumina dumnezeiască energie şi lucrare necreată, după Sfântul Grigorie Palama. Anul acesta dacă privim calendarul nostru ortodox este dedicat şi Luminii, aşa cum a trăit-o şi a promovat-o Grigorie Palama (1296-1359). Despre viaţa lui am mai scris, dar amintim că a doua Duminică a Postului Mare îi este dedicată. A dus lupte pe plan teologic cu Varlaam, Achindim şi Nicefor Gregora, teologi care stăteau sub influenţa scolasticii din apus, promovată în Biserica Romano-Catolică de Toma de Aquino (1215-1274), precum şi participarea activă la viaţa călugărilor isihaşti-care trăiau în asceză şi rosteau rugăciunea: ,,Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluieşte-mă pe mine păcătosul", numită rugăciunea inimii sau rugăciunea minţii, trăitor şi el şi văzător al sfintei lumini nemateriale aşa cum este lumina care se coboară în ziua Învierii pe Sfântul Mormânt din Ierusalim, Grigorie a fost şi arestat petrecând 4 ani în temniţă din porunca patriarhului  din Constan­tinopol. Dar după eliberare la venirea noului patriarh a ajuns arhiepiscopul Tesalonicului. Abia intrat în Tesalonic este prins şi dus rob de arabii mahomedani care cuceriseră oraşul. A stat un an în robie, dar a fost eliberat după ce un nobil bulgar a plătit banii de răs­cumpărare. Revine la Tesalonic unde trăieşte în sfinţenie până la moarte. Controversa pe tema luminii divine, lumina ca energie distinctă dar neseparată de natura dumnezeirii a
trăit-o, a simţit-o şi a văzut-o acest mare sfânt al ortodoxiei. Dialogurile lui cu Varlaam, Achindim şi Nicefor Gregora sunt scrise ca tratate teologice despre Lumina Dumne­zeiască sau Sfânta Lumină.

Pe acest motiv că Grigorie Palama i-a combătut pe susţinătorii teologiei scolastice, care acuzau pe ortodocşi că nu văd o lumină adevărată care nu există legată de fiinţa lui Dumnezeu, şi dacă ar exista este un dar sau har creat, Apusenii l-au declarat în Biserica lor catolică, inamicul numărul 1 sau persona non grata. Era interzis şi să se vorbească despre Palama şi să fie publicate Tratatele despre Sfânta Lumină. Abia de la editarea Filocaliei în limba greacă, de sfântul Nicodim Aghioritul ( Aghios Oros – Sfântul munte Athos), la 1782 în Veneţia i s-au tipărit scrierile. Apoi a fost editat în binecunoscuta colecţie a scrierilor patristice, Patrologia Graeca de către abatele romano-catolic Jacques Paul Migne la Paris începând cu anul 1857.

Primul care a tradus din scrierile lui Grigorie Palama în româneşte a fost părintele Dumitru Stăniloaie. La Sibiu a tipărit cartea ,, Viaţa şi scrierile Sfântului Grigorie Palama" în anul 1938. Mai târziu a mai tradus alte tratate palamite şi le-a tipărit în Filocalia, volumul 7.

Mai nou tot în Sibiu, părintele profesor arhi­diacon Dr. Ioan I. Ică jr. a tradus şi tipărit alte scrieri ale Sfântului Grigorie Palama precum şi documentele despre canonizarea lui.

Redăm esenţa teologiei palamite despre sfânta lumină în câteva cuvinte. El spune: ,, trei lucruri sunt în Dumnezeu: fiinţa, lucrarea şi hipostasurile dumnezeieşti ale Treimii ,, apoi spune că Lumina pe care o văd şi o trăiesc prin rugăciune şi asceză, în principal călugării, este lumina ca energie şi lucrare distinctă dar  nedespărţită de natura dumnezeiască a Sfintei Treimi. De această lumină care este pururea fiitoare şi făcătoare de bine s-au împărtăşit prima dată toţi îngerii, precum învăţa marele şi sfântul Dionisie şi Areopagitul precum şi sfântul Maxim mărturisitorul. Deci prima lumină care vine ca energie şi lucrare este primită atât de îngeri, care o şi comunică între ei dar poate fi primită şi de oamenii care sunt botezaţi în har şi adevăr şi trăiesc în Biserică. Este o linie continuă plină de har şi de adevăr şi de lumină dumnezeiască în care se scaldă  şi lucrează mai întâi îngerii, apoi creştinii bote­zaţi. Grigorie Palama citează şi interpretează textele lui Dionisie Areopagitul (unii ii spun Pseudo Dionisie, în special cercetătorii apuseni şi susţin că a trăit după anul 485; Părintele Stăniloaie care a tradus scrierile lui Dionisie crede că a trăit cu mult înainte ) care în scrierea ,, Despre Ierarhia Cerească", concepe şi prezintă pentru prima dată în Istoria Patristică, Teologia Luminii. Dionisie spunea că lucrarea de îndumnezeire – Theotis este comună îngerilor şi oamenilor şi se face în trei direcţii sau stări: curăţirea, luminarea şi desăvârşirea. Îngerii întrec pe oameni prin harul şi strălucirea luminii şi prin unirea cu Dumnezeu, de aceea puterile înţelegătoare şi duhurile slujitoare sunt luminile cele de a doua, ca lumini de al doilea rang şi răsfrângeri ale primei lumini. Îngerul este cea dintâi fire luminoasă după lumina cea dintâi care este Hristos. El este lumina a 2-a. Ingerii se mişcă în cerc şi îşi comunică lumina unindu-se cu razele fără de început şi fără de sfârşit ale frumosului şi binelui – aşa afirmă Grigorie Palama citând pe Dionisie Areopagitul.

Iată teologia care ne explică  de ce la mormântul gol după Învierea lui Iisus, femeile mironosiţe au văzut îngerii străluminaţi, plini de lumină. Acea lumină era lumina izvorâtă din persoana lui Iisus cel Înviat, lumina care i-a orbit pe soldaţii ce străjuiau mormântul. Era lumina Învierii dar şi lumina de la Schimbarea la Faţă de pe muntele Tabor, când apostolii Petru, Iacob şi Ioan au văzut-o şi s-au minunat, crezând că Hristos este Dumnezeu. Dar este şi a doua lumină pe care o au îngerii şi despre care am vorbit mai sus.

Cu bucurie am mulţumit Domnului Hristos că a trimis la Ierusalim şi în acest an Lumina Dumnezeiască din cer pe mormântul sfânt. Este o lumină care în primele minute nu arde dar luminează, prin aceasta dovedindu-se că este imaterială dar devine materială şi arde mai târziu. Am văzut deşi prin ecranul televizorului această mare minune de la Ierusalim. Să ne bucurăm toţi de Lumina Învierii lui Hristos.

Preot Streza Nicolae