Expoziția: "…Skoro damoi! Speranță și disperare. Hoffnung und Verzweiflung", la Muzeul Brukenthal

Muzeul Brukenthal va găzdui, începând de vineri, expoziţia "…Skoro damoi! Speranță și disperare. Hoffnung und Verzweiflung". Evenimentul va avea loc la Palatul Brukenthal, din Piaţa Mare, curtea a II-a, Sala 79.
Expoziţia este organizată în parteneriat cu Muzeul Transilvănean Gundelsheim şi Forumul Democrat al Germanilor din România, va fi vernsiată  vienri, 20 octombrie, la ora 13, curatorii ei fiind dr. Irmgard Sedler şi dr. Alexandru Constantin Chituță.

"Skoro damoi, afirmația mereu repetată despre întoarcerea iminentă acasă a celor deportați din Transilvania în lagărele de muncă rusești, a fost inițial condensată în comunitățile de lagăre din Donbass, Urali și Siberia într-un cifru al speranței care mobilizează forțele și susține viața, pentru ca mai târziu, când a fost demascat ca zvon propagandistic despre întoarcerea acasă, să se transforme într-o expresie a dezamăgirii, resemnării și chiar a disperării. Cu acest titlu din sfera emoționalului, expoziția se referă doar la un singur aspect principal în contextul celor trei niveluri importante de prezentare – evenimentul deportării trăit subiectiv, așa cum îl confruntă vizitatorul din jurnalele originale, din reconstituirea din memorie în interviuri, din numeroasele scrisori și fotografii din lagăre în procesarea muzeală. Faptele istorice formează linia directoare pe un al doilea nivel de prezentare. Este vorba de evenimentele cronologice legate de deportarea femeilor și bărbaților transilvăneni sași în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică în legătură cu consecințele celui de-al Doilea Război Mondial.

Acestea sunt integrate în condițiile economico-politice ale vieții din societatea rusă postbelică, care, la rândul ei, a fost modelată de devastarea războiului cauzată de invazia trupelor germane, de epurările staliniste și de proasta gestionare bolșevică, cu foamete și represalii masive. Deportarea forțată a sașilor transilvăneni în Uniunea Sovietică în perioada 1945-1949 a făcut parte din măsurile de reparații de război rusești mult mai ample care au vizat întreaga populație de etnie germană din cele cinci state est-europene care au intrat sub controlul militar rusesc după cel de-al Doilea Război Mondial. Pe baza deciziei Comitetului de Stat pentru Apărare al URSS din 15 decembrie 1944 și a Ordinului secret 7161, au fost ordonate și executate mobilizarea și internarea tuturor germanilor apți de muncă – bărbați cu vârste cuprinse între 17 și 45 de ani, femei cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani – aflați pe teritoriile din România, Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria și Cehoslovacia eliberate de Armata Roșie, precum și transferul lor în URSS pentru muncă. Aproximativ 70.000 de cetățeni români de etnie germană au fost deportați în lagărele de muncă din regiunile miniere din Bazinul Doneț, Urali și Siberia de Vest începând cu 13 ianuarie, inclusiv aproape 30.000 de sași, dintre care aproximativ 12% au căzut victime ale foametei și epuizării", spun curatorii expoziţiei.