Dr. Maria-Elena Scridon: Evaluarea polisomnografică poate fi salvatoare de viață

Apneea în somn este o afecțiune frecventă, dar adesea subdiagnosticată, care are un impact major asupra calității vieții și asupra sănătății generale. Pentru a înțelege mai bine cauzele, riscurile și opțiunile de tratament, vă oferim un interviu cu doamna Dr. Maria – Elena Scridon, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, șef lucrări în cadrul Facultății de Medicină, Universitatea Lucian Blaga Sibiu. Prin acest interviu, acordat în cadrul „Săptămânii de conștientizare a sănătății pulmonare”, organizată în perioada 22 – 26 septembrie, ne propunem să aducem în atenția publicului importanța diagnosticării precoce și a tratamentului corect al apneei în somn, pentru a reduce riscurile asociate și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Ce este apneea în somn și cât de frecventă este în România?

Sindromul de apnee în somn reprezintă o tulburare frecventă a somnului care se manifestă prin oprirea respirației pentru cel puțin 10 secunde, în mod repetat. Nu există date foarte precise care să exprime cu exactitate prevalența apneei de somn în România, dar se estimează că între 4-6% din populație se confruntă cu această afecțiune.

Care sunt principalele cauze și factori de risc pentru apariția apneei în somn?

Principala cauza a aparitiei apneei de somn de tip obstructiv este reprezentată de obezitate, atât la populația adultă, cât și la copii. Vârsta înaintată, sexul masculin (1 din 10 pesoane de sex masculin cu vârsta de peste 40 de ani riscă sa aibă apnee de somn, raportul de incidență bărbati:femei este 2 : 1 ), consumul de alcool, fumatul si consumul de medicamentele de tip sedativ, precum și circumferința gâtului, de peste 44 cm în cazul bărbaților și de peste 37 cm în cazul femeilor reprezintă alte cauze și factori de risc.

Cum poate o persoană să-și dea seama că ar putea suferi de apnee în somn? Care sunt simptomele tipice observate de familie sau de partenerul de somn?

Pacientii cu apnee în somn de tip obstructiv pot să prezinte unul sau mai multe dintre următoarele simptome: sforăit puternic, episoade de oprire a respirației în timpul somnului (acestea sunt observate în general de membri ai familiei), trezirile bruște din cauza lipsei de aer, senzația de gură uscata, durere în gât, durere de cap dimineața la trezire, dificultatea de a adormi sau de a dormi pe parcursul nopții (insomnie), somnolența excesivă pe timpul zilei, dificultățile de atenție și afectarea capacității de concentrare, apariția stărilor de iritare, a tulburărilor de memorie, instalarea sindroamelor depresive şi micțiunile frecvente în cursul nopții.

Persoanele care locuiesc singure întâmpină adesea dificultăți în ceea ce priveste suspicionarea bolii, neavând partener de somn care să-i alarmeze legat de existența sforăitului sau a apneei.

Ce complicații de sănătate pot apărea dacă apneea în somn nu este tratată?

Ca si complicații ale apneei în somn netratate, vorbim despre complicatiile cardiovasculare – hipertensiune arterială, aritmii cardiace, infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC), moartea subită în somn. Există de asemenea complicatii de ordin metabolic – aparitia diabetului zaharat de tip 2, oboseală cronica, stari de nervozitate, iritabilitate, depresie, anxietate, insomnii de trezire. De menționat că acești bolnavi prezintă un risc major de accidente rutiere sau de muncă, ca o consecință a somnolenței diurne. Mai trebuie luate în calcul și complicatiile postchirurgicale, după o intervenție chirurgicală majoră, aceștia fiind mai expuși din cauza problemelor respiratorii din timpul operațiilor sau post-detubare

Cum se pune diagnosticul corect al acestei afecțiuni?

Diagnosticarea apneei de somn se face de către medicul specialist pneumolog cu competență în somnologie, prin utilizarea poligrafiei respiratorii, recomandată în cazul pacienților cu suspiciune înaltă de sindrom de apnee în somn.

Ce rol are polisomnografia și ce presupune această investigație?

Pentru această investigație se va utiliza un aparat special, numit poligraf, care are rolul de a monitoriza fluxul nazal, mișcările toraco-abdominale, saturația de oxigen și poziția în timpul somnului. Durata minimă de supraveghere cu dispozitivul poligraf este de 5 ore într-o singură noapte. Pe baza acestor parametri se obține un traseu, ce este apoi validat si interpretat de către medicul specialist.

Există diferite tipuri de apnee în somn? Ce le diferențiază?

Apneea de somn se stadializează în funcție de severitate, respectiv în functie de numărul de evenimente respiratorii( AHI ) pe ora de somn. AHI reprezintă un indice calculat pe baza numărului de episoade de apnee, împărțit la numărul de ore de somn în care s-au înregistrat respectivele episoade de apnee.

Care sunt metodele actuale de tratament, cum se decide care este cea mai potrivită pentru un pacient și ce schimbări în stilul de viață recomandați pacienților cu apnee în somn?

Din punctul de vedere al abordării terapeutice a pacientului cu apnee de somn, aceasta se face diferit, în funcție de severitatea bolii, după cum urmează:

• Tratament apnee în somn ușoară (AHI 5 – 15/h), medicul poate recomanda schimbări ale stilului de viață, eliminarea factorilor de risc asociați apneei: scăderea în greutate, renunțarea la alcool, la tutun, somn în decubit lateral.

• Tratament apnee în somn – moderată sau severă (AHI peste 10) – Terapia cu presiune pozitivă continuă CPAP (Continuos Positive Airway Pressure) vizează reducerea numărului de pauze respiratorii care survin în timpul somnului si este considerat ca fiind cel mai eficient tratament pentru apneea în somn de tip obstructiv moderată și severă.

Pacientul diagnosticat cu apnee de somn trebuie să fie abordat multidisciplinar, pentru a se identifica atât eventualele cauze posibil reversibile care au dus la apariția apneei, cât si pentru identificarea bolilor asociate care ar putea fi agravate de existența apneei de somn nediagnosticate și netratate.

Ce recomandări aveți pentru populație, pentru a preveni complicațiile determinate de apneea în somn?

Recomandarea mea, în calitate de medic pneumolog, este ca persoanele care se cunosc cu evenimente nocturne – cu sforăit, cu somnolență în timpul zilei și mai ales care se confruntă în plus și cu obezitate, să se prezinte pentru o evaluare polisomnografică, deoarece poate să îi fie salvatoare de viață.