Doamnele ASTREI

 Elena Macovei a fost profesor dr. la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, specialitatea pedagogie şi ştiinţe ale educaţiei, fiind autoarea unor volume de referinţă în domeniu, precum şi a unor studii esenţiale în reviste naţionale şi din străinătate. Volumul Pedagogie. Teoria educaţiei – I, II – (2001, 2002) a fost distins cu Premiul Academiei, iar celelalte 15 cărţi abordează probleme derivate din ideea de educaţie. Vocaţia pentru cunoaştere îi întreţine plăcerea de a scrie, astfel că principalele sale experienţe de viaţă au căpătat înfăţişarea unor texte, frumos tâlcuite, scrise cu pasiune şi talent, uneori informaţiile căpătând farmecul literaturii: Trasee turistice cu Minunile Lumii (2023), Confucius. Împăratul civilizaţiei chineze (2015), Curtezane şi pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură (2011), Pelerini în Ţara Sfântă (2008), Prostituţia între ignorare şi mistificare (2005) şi alte cărţi ademenitoare prin subiect şi limbaj. Fiind sibiancă, îşi dedică timpul scrisului mişcării astriste, călătoriilor culturale, lui Confucius, lui Diderot ori lui Şaguna, după o excepţională participaţie profesorală în domeniul educaţiei.

 ASTRA a fost înfiinţată în 1861, dar activitatea i-a fost suspendată în 1950, fiind reactivată după 1990 şi funcţionează ca organizaţie şi în prezent. Mitropolitul ortodox, Andrei Baron de Şaguna, arăta că ”naţiunea română este setoasă după cultură şi luminare”, iar Asociaţiunea va contribui la ”un viitoriu mai fericit pentru propăşirea naţională”. Cărturarul Onisifor Ghibu susţine că ASTRA a devenit ”o cetate a solidarităţii naţionale şi un focar de educaţie naţională”. Pomenind doar preşedinţii ASTREI, întărim valoarea acestei instituţii pentru cultura şi educaţia poporului român: Andrei Şaguna, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Alex. Mocsonyi, Iosif Sterca – Şuluţiu, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş etc. Între alţi membri marcanţi pomenim, după studiul doamnei prof. univ. dr. Elena Macavei, pe S. Albini, Ath. Marienescu, N. Popea, P. Cosma, V. Stroescu, N. Bălan, T. Brediceanu, I. Hossu, S. Puşcariu, O. Ghibu, O. Goga, I. Lupaş şi alţii. Astriştii, fie ei ortodocşi ori greco-catolici, au realizat unitatea culturală a românilor din Transilvania şi cu Regatul României, au înfiinţat şcoli româneşti, publicaţii în limba română, biblioteci populare, au stimulat editorial tipărirea de cărţi şi au răspândit spiritul naţional pe ambele versante ale Carpaţilor. Repet, ASTRA a realizat unirea culturală a românilor înaintea unirii statale. Asociaţiunea a avut ”despărţăminte” (filiale) în principalele localităţi cu populaţie majoritar românească, iar spiritul astrist s-a propagat în continuare chiar după realizarea Marii Unirii, prin înfiinţarea despărţămintelor în Banat, Basarabia, Dobrogea, în ”Regiunea secuizată” şi Regiunea Apusenilor.

Autoarea pune un accent important pe înfiinţarea Şcolii Civile Superioare de Fete cu Internat (Sibiu, 1886), precum şi a unor şcoli ţărăneşti, a unor Bănci, Asociaţii sportive, Societăţi literare şi teatrale. Întreaga mişcare culturală de înălţare a poporului român din Transilvania a fost coordonată de ASTRA, adunând elita intelectualităţii române.

Aceste date sunt esenţa prezentării ample efectuate de autoare, iar menirea sa a fost un fel de preludiu pentru a evidenţia o idee: ”cultura a fost un instrument de emancipare a femeii, iar Doamnele ASTREI, din poziţia de mamă, soţie, educator şi model de conduită”. E. Macavei citează din pedagogul
P. Şpan: ”Chestiunea cultivării femeii este vitală, întrucât femeii îi este rezervat locul de onoare în organismul omenirii, loc care, ocupat cu vrednicie, este chemat să dea direcţiune omenirii către idealul perfecţiunii omeneşti”. I. Popea este citat astfel: ”O mamă bună plăteşte mai mult decât o sută de dascăli”. Alte citate sunt extrem de relevante pentru programul Asociaţiunii Transilvane, fiind dovada limpede asupra înaltelor idealuri culturale, educaţionale, literare şi ştiinţifice, întreţinute de către astrişti şi răspândite în rândul populaţiei româneşti din întreaga Transilvanie.

Doamnele ASTREI!!!

Dacă istoria a fost făcută de bărbaţi (deşi Aurora Liiceanu are câteva romane dedicate femeilor puternice – unele supuse, altele rebele), iată că Doamnele ASTREI devin emancipate şi participă efectiv la activităţi culturale, de educaţie, literatură, ştiinţă şi de implicare în alcătuirea şi conştientizarea identităţii naţionale. Ca mamă şi soţie, sursă de echilibru emoţional în familiei şi comunitate, Femeia devine organizatoare şi participantă activă la animarea sentimentelor patriotice, la educarea poporului, generarea de creativitate literară şi artistică, implicarea în activităţi economice, filantropice şi caritabile. ASTRA, susţine E. Macavei, a devenit un cadru propice pentru exprimarea publică a virtuţilor ”Doamnelor ASTREI”. Între acestea regăsim numele soţiilor şi fiicelor bărbaţilor astrişti, femei de succes în cultură, ştiinţă, organizare, educaţie şi voluntariat, iar demersul autoarei constituie ”un omagiu adus, prin scurte medalioane, Doamnelor ASTREI …animate de profunde sentimente patriotice” care ”s-au implicat cu pasiune, dăruire şi responsabilitate în viaţa social-culturală a societăţii româneşti, în susţinerea idealurilor ASTREI de emancipare prin cultură a poporului român.” (p. 57).

Autoarea a alcătuit 38 de medalioane (nuclee biografice), iar între acestea regăsim pe Emilia Raţiu, Ana Hodoş, Anna Marienescu, Minerva Brote, Catinca Bârseanu, Maria Cunţan, Elena Goldiş, Constanţa Hodoş, Elena Văcărescu, Veturia Lapedatu, Virginia Branişte, Veturia Ghibu etc. De astfel de medalioane beneficiază corpul profesoral feminin al Şcolii Civile Superioare de Fete din Sibiu.

După anul 1990, când ASTRA şi-a reluat activitatea publică suspendată, Doamnele ASTREI sunt conducătoare de despărţăminte, iar printre cele 101 biografii se regăsesc medalioane şi fotografii dedicate femeilor astriste din Sibiu, Blaj, Năsăud, Beclean, Iaşi, Făgăraş, Carei, Câmpeni, Harghita, Sângiorgiu de Pădure, Săcele, Maramureş, Reghin, Arad, Bucureşti şi cele din Republica Moldova – Ucraina. Volumul se încheie cu o amplă bibliografie dedicată Asociaţiunii, precum şi cu un Album fotografic cu imagini din activitatea sa contemporană.

Un cuvânt de apreciere se dedică coperţii volumului, care – pe un fond alb -, sunt plasate şase aranjamente florale, tip ikebana, un omagiu adus Doamnelor care au înţeles menirea educaţională, culturală şi economică a FEMEII într-o societate organizată şi bine gospodărită. Nu sunt uitate Anonimele Doamne ”care au făcut performanţă economică în casă, au adunat obiecte valoroase cu care au înzestrat expoziţii şi muzee etnografice pentru a pune în valoare identitatea naţională a românilor, au transmis valorile culturii româneşti prin şezători, reuniuni de cântări, serbări, şi-au crescut şi educat copiii în credinţă şi respect pentru istoria poporului în perspectiva viitorului…”.

Studiul doamnei prof. univ. dr. Elena MACAVEI excelează prin rigurozitate, documentare, iar demersul se întreţine din pasiunea autoarei pentru exactitate şi spirit patriotic. Medalioanele însumate încropesc o veritabilă Monografie a ASTREI dintr-o nouă perspectivă, aceea a rolului excepţional al Femeii în dimensionarea excepţionalităţii alcătuirii spiritului cultural, moral, naţional şi educaţional al românilor. Reafirm ideea că unitatea culturală a pregătit uniunea statală prin intermediul acestei societăţi culturale, literare şi… sentimentale. Elena Macavei a îmbogăţit bibliografia astristă cu o carte esenţială spre înţelegerea contribuţiei asociaţiunii la conturarea identităţii naţionale unitare. De altă parte, focalizarea interesului studiului pe rolul Doamnelor ASTREI în realizarea obiectivelor naţionale constituie un îndemn pentru alte asemenea iniţiative în care diferenţierea de gen nu are relevanţă explicită. Stilul liniştitor, cu o exprimare limpede, un limbaj clar şi o seducţie a ideilor pline de generozitate îndeamnă la lectură pentru încărcarea spiritului cititorului cu patetism cultural şi reverenţă istorică. Sibianca Elena Macavei mai evidenţiază un fapt: nucleul de emanaţie a atâtor idei şi acţiuni ale ”Asociaţiunii” a fost şi este SIBIU, considerat capitala Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.

Anton ILICA, Arad