De ce depun autoritățile coroane pe Bălcescu, lângă „Super Mama”

Dacă în aceste zile treceți pe Nicolae Bălcescu, strada care leagă Farmacia 24 de Piața Mare, este imposibil să nu vedeți coroanele depuse lângă o clădire impunătoare, la parterul căreia se află restaurantul „Super Mama”. 

Și ca să nu credeți că gestul oficialilor sibieni are legătură cu gastronomia locului, vom încerca să redăm, pentru cei care nu o cunosc, o scurtă istorie a clădirii care a funcționat Consiliul Dirigent al Transilvaniei.

Aflată la intersecția străzilor Nicolae Bălcescu și Xenopol, clădirea care adăpostește 97 de încăperi, a fost ridicată în doar 1 an de zile pe cheltuiala orașului Sibiu. 

De la ofițerime austro-ungară, la Curte marțială românească

În 1892, imobilul a fost finalizat și a devenit sediul Comandamentului 12 al Armatei austro-ungare, condus la acea vreme de generalul Anton Szveteney. În 1918, după Unire, cizmele cazone au continuat să pășească aici, de data aceasta fiind purtate de ofițerii Corpului 7 al Armatei Române, iar după 1944 a adăpostit Curtea Marțială a Garnizoanei Sibiu.

Totuși, legătura cu coroanele depuse aici an de an este dată de faptul că imobilul a fost sediul Consiliului Dirigent, organism format la Alba Iulia, pe 2 decembrie 1918,  prima ședință a acestuia având loc la Sibiu, în ziua de 9 decembrie a aceluiași an.

Consiliul Dirigent era de fapt partea executivă a Marelui Sfat Național și era format din 15 membri, conducerea fiind asigurată de Iuliu Maniu, din poziția de președinte. Între membrii săi regăsim nume cu rezonanță în istoria țării: Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Ștefan Cicio-Pop sau Octavian Goga. 

Din poziția sa de guvern provizoriu al Transilvaniei, Consiliul Dirigent a avut numeroase „resorturi” (ministere) și a funcționat la Sibiu, pe strada Bălcescu nr. 6, până în toamna anului 1919, când s-a mutat la Cluj. 

Magazine cu acces din „Corso” 

Parterul clădirii a adăpostit patru magazine: cel de haine pentru bărbați și copii, deschis la 1 octombrie 1892 de Iacob & Isak Ascher, Parfumeria Frederich Morscher, Cafeneaua „Central” al lui Karl Moferdt și Florăria Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului.

În anii care au urmat, proprietarii și specificul magazinelor s-au schimbat în mod repetat pentru ca la 18 iulie 1848, aici să fie deschisă Agenția de bilete a Căilor Ferate Române. Aceasta a funcționat exact 65 de ani, până în 2013.

Ulterior desființării ghișeelor CFR, la parterul clădirii a fost amenajat un restaurant aparținând lanțului local „Super Mama”.

Legătura cu „Sultanul turcesc”, „Împăratul Romanilor”, Iosif al II-lea, Liszt, Strauss și Eminescu

O altă clădire-simbol a Sibiului este hotelul „Împăratul Romanilor”, amplasat tot pe strada Nicolae Bălcescu, lângă fostul sediu al Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Nu toată lumea știe însă că, inițial, renumitul hotel a funcționat într-o clădire alăturată, chiar pe locul unde astăzi este „Super Mama”, și că în actuala, locație, pe Bălcescu nr. 4, funcționează din 17 septembrie 1895.

Povestea hotelului începe în 1555, când clădirea de la acea vreme a fost cumpărată cu 900 de florini și transformată în han, prima denumire fiind „La Sultanul Turcesc”. În 1760, hanul este extins, iar la 1772 își schimbă denumirea în „La Steaua Albastră”, pentru ca după doar un an să devină „La împăratul Romanilor”, în cinstea împăratului Iosif al II-lea, care a poposit la Sibiu pe 28 mai 1773.

Pentru că viața elitei sibiene era una efervescentă, în 1775 se ridică în spatele hanului, spre actuala stradă Xenopol, celebra sală de baluri „Redute”, extinsă în 1789, care avea să găzduiască evenimente „cu ștaif”: banchetul comitelui sașilor Johann Cloos von Cronthal, balulul dedicat instalării magistratului Michael von Brukenthal ca jude regal, ședința Adunării Naționale Române în care Andrei Șaguna a fost ales președinte sau reuniunile Dietei Transilvaniei. 

Între timp, pragul hanului „Împăratul Romanilor” a fost trecut de Carol al XII-lea al Suediei (1714), împăratul Iosif al II-lea al Austriei (1773), Franz Liszt (1846), Richard Strauss și Johannes Brahms (1846), Johann Strauss (1847) și Mihai Eminescu (1868).

Întreg ansamblul de clădire, care se întindea de pe Bălcescu până pe Xenolol, a fost demolat, în locul acestuia ridicându-se construcția pe care astăzi o putem vedea și pe a cărei fațadă a fost montată o placă din marmură ce amintește că aici a funcționat Consiliul Dirigent.

Acum știți „ce și cum” este cu coroanele lipite de intrarea restaurantului „Super Mama”, loc în care aromele bucatelor se întrepătrund cu istorioarele Sibiului de odinioară.

Mihai POP