Cum e aerul la Sibiu şi cât de valabile sunt avertizările alarmante de pe smartphone. Răspund APM Sibiu şi Platforma AerLiber

Dincolo de avertismentele venite de pe aplicaţii sau pagini web meteo, nici peisajul exterior nu era-este unul optimist. Din toamnă până acum, chiar şi pe soare, aerul era rece şi înceţoşat de ceva alburiu care obtura orizontul, iar din Hipodrom sau Valea Săpunului, de exemplu, nu puteai vedea munţii (vezi foto) Despre perioada noroasă care durează de mai multe săptămâni, nici nu mai vorbim.

De ce? De la cine? E real sau datele din aplicaţiile acestea nu sunt conform realităţii? Am căutat să aflăm realitatea de la doi specialişti în domeniu, unul de stat, altul privat: Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu şi platforma "AerLiber".

Întrebările

Pentru aceasta am pregătit şi un set de întrebări, pentru a vedea mai bine opiniile şi a compara elementele din răspunsuri. Au fost două serii de întrebări. Pentru APM Sibiu au fost acestea: "Care este acurateţea datelor din aplicaţiile-paginile web meteo care nu sunt oficiale, comparativ cu cele oficiale?"; "De ce, (…) procentul de particule PM2,5 este la cote extrem de ridicate pe aplicaţiile de telefon?"; "Care este situaţia calităţii aerului în Sibiu, ce parametri se măsoară şi din ce zone sunt analizate eşantioanele de aer?"; "Care este gradul de periculozitate al particulelor PM 10 şi PM 2,5 pentru organismul uman?"; "Care este sursa/originea particulelor PM 2,5 de pe raza municipiului/județului Sibiu?"

Pentru "AerLiber" au fost acestea: "Au aplicaţiile de telefon sau paginile meteo "independente" o acurateţe a datelor mai mare decât cele din informaţiile publice oficiale?"; "Care este acurateţea datelor oficiale oferite de APM Sibiu şi care este situaţia reală din teren?"; "Timp de mai bine de (…), procentul de particule PM 2,5 la Sibiu a fost "pe roşu", conform aplicaţiei mele de mobil. Informaţia e reală sau falsă?; "Din punctul de vedere al AerLiber, care este situaţia calităţii aerului în Sibiu, ce parametri se măsoară şi din ce zone sunt analizate eşantioanele de aer?"; "Care este gradul de periculozitate al particulelor PM 10 şi PM 2,5 pentru organismul uman?"; "Care este sursa/originea particulelor PM 2,5 de pe raza municipiului/judeţului Sibiu?"

Am aşteptat răspunsurile şi au sosit. Vi le oferim şi vouă.

APM Sibiu: aplicaţia meteo "nu întruneşte condiţiile legale"

APM Sibiu ne-a prezentat, în primul rând, faptul că există o lege a calităţii aerului, Legea nr. 104/2011 care prevede "măsuri la nivel naţional privind evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european, și de asemenea reglementează obţinerea informaţiilor și monitorizarea pe termen lung". Ne mai pomeneşte de autolaboratorul din dotare, achiziționat în cadrul unui proiectul și livrat la APM Sibiu pe 17 mai anul acesta. Mai aflăm despre limitele maxime admise în atmosferă la: amoniac, hidrogen sulfurat, Particule în suspensie PM10 şi PM 2,5, dioxid de sulf, dioxid de azot şi benzen, plus o serie de măsurători efectuate în noiembrie, în diverse zone ale Sibiului.

Referitor la aplicaţiile meteo, APM Sibiu a transmis că, "În contextul datelor referitoare la indicatorul PM 2.5 furnizate de către diverse aplicații mobile, având în vedere că autolaboratorul APM Sibiu captează date cu privire la indicatorul PM 2.5, dorim să subliniem faptul că o captură valorică de moment a acestuia (așa cum este redat prin aplicațiile mobile) nu reflectă valoarea indicatorului PM 2.5 deoarece nu întrunește condițiile legale și necesare pentru determinarea indicatorului".

"Indicatorul de particule în suspensie PM 2.5 trebuie interpretat prin raportarea la perioada de 1 an de zile conform Legii", se arată în materialul remis nouă de către APM Sibiu.

Patru staţii de monitorizare

APM Sibiu mai informează că există, pe raza judeţului, patru staţii automate cu transmitere online a datelor de monitorizare care funcţionează continuu, 24 ore din 24, şapte zile pe săptămână. Ele sunt amplasate în Sibiu – zona centrală şi zona vest, Copşa Mică – zona centrală şi Mediaş – zona industrială. Din iulie 2024, a mai fost pusă în funcțiune stația de trafic din Sibiu, de la intersecția bd. M. Viteazu cu Calea Dumbrăvii, "unde se execută doar măsurători gravimetrice. De la data punerii în funcțiune și până la finalul lunii octombrie 2024, stația SB6 nu a înregistrat depășiri", a transmis APM.

Referitor la "sursele antropice de poluare" ele, teoretic, "se clasifică după tipul sursei respective în: punctuale (arderi în industrii de fabricare şi construcţii, arderi în sector comercial/instituţional– încălzire şi preparare hrană, etc.); de suprafaţă: încălzire rezidențială/preparare hrană, utilaje mobile nerutiere folosite în industria de prelucrare şi în activităţi comerciale, stocarea/manevrarea produselor minerale, construcţii şi demolări, management dejecţii animaliere, aplicare fertilizatori, tratamentul biologic al deșeurilor/ depozitare și compostare, epurare ape, distribuire produse petroliere şi liniare: transport rutier, transport feroviar, aplicare vopsele/asfalt pe drumuri.

Despre datele înregistrate de stațiile independente de măsurare a calității aerului care promovează informații în mediul on line/internet, APM Sibiu "își rezervă dreptul de a nu comenta" deoarece "metodele utilizate pentru determinarea acestor concentrații nu respectă metodele de referință stabilite de Uniunea Europeană". "Informațiile prezentate pe diverse site-uri nu pot fi analizate deoarece nu se cunoaște baza în care sunt stabiliți acești indici iar în unele cazuri nu sunt precizate sursele de colectare a datelor".

"Autoritatea locală de mediu prezintă publicului larg Buletine zilnice cu privire la calitatea aerului în județul Sibiu, în conformitatea cu metoda prezentată mai sus, atât pe pagina oficială de internet a instituției cât si pe pagina oficială de Facebook. Reprezentanții APM Sibiu recomandă tuturor celor interesați să acceseze surse oficiale precum site-ul www.calitateaer.ro "ca fiind singurul care oferă informații oficiale privind calitatea aerului înconjurător, cu date obținute și validate în cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), respectând prevederile legislative în vigoare și recunoscute la nivel european". "Ori de câte ori o depășire a pragurilor/limitelor admise este înregistrată, se urmează procedura legală în vigoare, respectiv informarea imediată a Gărzii Naționale de Mediu", a mai transmis APM Sibiu

Platforma AerLiber – "nu putem evalua o aplicație pe care nu am creat-o noi"

Din partea Platformei AerLiber a răspuns la întrebările noastre Tiberiu Mitrea, cofondator aerliber.ro. Avem aici răspunsurile

Întrebarea 1: "Acuratețea datelor oferite de aplicațiile meteo "independente" comparativ cu cele bazate pe surse oficiale poate varia în funcție de mai mulți factori, precum sursa datelor, tehnologia folosită și modul de procesare și prezentare a informațiilor. În cazul nostru, proiectul www.aerliber.ro asigură o înaltă acuratețe a datelor, bazându-se pe senzori certificați și validați la nivel internațional".

Întrebarea 2. "Aș răspunde tot cu o întrebare: care date? Haideți să o luăm cu începutul pentru că am văzut în spațiul public atacuri la rețelele independente de la instituții sau mai bine zis de la conducătorii acestora care emit opinii personale privind acuratețea datelor. În spațiul juridic privat acționează principiul conform căruia este permis tot ceea ce nu este interzis. În spațiul juridic public acționează principiul conform căruia autorității îi este interzis tot ceea ce nu îi este permis de lege. Să explic puțin: spațiul juridic privat este definit ca relațiile sociale din spațiul juridic privat al comunității, care integrează spațiile juridice private ale membrilor săi, sunt raporturi stabilite pe orizontală. Raporturile familiale, raporturile economice, raporturile culturale și altele de asemenea natură se stabilesc între particulari. De cealaltă parte, în spațiul juridic public se articulează raporturile sociale pe verticală, prin care, pe de o parte, se constituie autoritățile publice, prin mecanismele specifice democrației constituționale, iar pe de altă parte, se exercită puterile acestor autorități pentru realizarea funcțiilor pentru care au fost constituite. Să revin la întrebarea “care date?” Conform legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, articolul 4, legea se aplică exclusiv instituțiile publice și rolul acestora în scopul evaluării și gestionării calității aerului înconjurător. Mai mult decât atât, conform articolului 26, alineat (2) din aceeași lege care ne spune că “Poluanții pentru care se realizează evaluarea calității aerului înconjurător sunt prevăzuți în anexa nr. 1.” Vedem că Anexa nr. 1 prevede următorii parametri Dioxid de sulf [SO(2)], Dioxid de azot [NO(2)], Oxizi de azot [NO(x)], Particule în suspensie [PM(10) și PM(2,5)], Plumb (Pb)6. Benzen [C(6)H(6)], Monoxid de carbon (CO), Ozon [O(3), Arsen (As), Cadmiu (Cd), Nichel (Ni), Hidrocarburi aromatice policiclice/Benzo(a)piren (BaP), Mercur (Hg).

Doar că nu se măsoară aceste date. Faceți următorul exercițiu, intrați pe www.calitateaer.ro și la senzorii din Sibiu o să constatați cu stupoare că nu apar date înregistrate la PM 2,5 și PM 10, cât și la alți parametri. Practic, instituția statului care are atribuții în evaluarea calității aerului nu respectă legea 104/2011, art 26, alineat (2) și anexa nr. 1. Nimeni nu poate determina acuratețea unor date care nu există.

Întrebarea 3: "Așa cum am menționat anterior, nu putem evalua o aplicație pe care nu am creat-o noi, deoarece nu avem informații despre sursa datelor care stau la baza informațiilor oferite. Cu toate acestea, s-au înregistrat depășiri ale valorilor maxime admise pentru particulele în suspensie PM1, PM2,5 și PM10".

Întrebarea 4. "Senzorii noștri monitorizează în timp real particulele în suspensie PM1, PM2,5 și PM10, precum și temperatura, presiunea și umiditatea, cu actualizare la fiecare secundă, spre deosebire de măsurătorile orare. Avem o rețea extinsă de senzori, amplasați în aproape toate cartierele municipiului Sibiu și în comuna Șelimbăr. Conform datelor colectate, odată cu primele zile de toamnă în care temperaturile scad sub 5 grade și până primăvara, calitatea aerului se deteriorează semnificativ. Această creștere a concentrației de particule poate fi corelată cu utilizarea sobelor atât în halele industriale, cât și de către populația generală. Am primit, de asemenea, pe canalele de social media ale asociației, imagini și filmări care arată arderea deșeurilor periculoase, precum haine, PAL melaminat sau plastic, în sobe. Am avut și cazuri în care am fost sesizați seara târziu, în special în zona Turnișor, despre arderea deșeurilor toxice, cum ar fi anvelopele și cablurile electrice. Din păcate, până când noi și autoritățile am ajuns la fața locului, focul fusese stins și nu s-a putut identifica sursa exactă a arderilor. Per ansamblu, calitatea aerului în această perioadă este moderată spre deteriorată. Există depășiri punctuale ale valorilor maxime admise pentru particulele PM1, PM2,5 și PM10, în special pe timpul nopții".

Întrebarea 5. Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratori

Întrebarea 6: Corelând datele noastre din perioadele de toamnă, iarnă și primăvară, putem concluziona că metodele de încălzire, atât în halele industriale, cât și în gospodării, care utilizează deșeuri toxice, contribuie semnificativ la generarea de particule în suspensie. De-a lungul anului, principalele depășiri ale valorilor maxime admise au fost cauzate de arderi punctuale de cabluri electrice în zona Turnișor sau de arderea vegetației. Totuși, și zona metropolitană joacă un rol important în influențarea calității aerului în municipiul Sibiu. Există evenimente care pot deteriora calitatea aerului în zona metropolitană, iar curenții de aer pot transporta particulele poluante în oraș".

*

Deci? Să avem încredere în datele "de pe net" sau nu? Eu zic aşa: cu cât cauţi mai mult, cu atât găseşti mai multe. Şi, conform regulii jurnalistice (uitate de uluitor de mulţi neo-jurnalişti), e bine să te informezi din cât mai multe surse. Că e plin netul de ele. Şi vezi şi cum te simţi, dincolo de datele oferite.

Mulţumesc pe această cale domnilor Ciprian Simulescu, director executiv al APM Sibiu şi Tiberiu Mitrea, cofondator aerliber.ro, pentru promptitudinea reacţiei la solicitările noastre.

Atasat la articoil aveţi răspunsul complet al APM SIbiu