Exemplul oraşului Sevilla în ce priveşte dezvoltarea transpor­tului pe două roţi este considerat de omul de afaceri Ciprian Faraon cel mai bun de urmat de către municipiul Sibiu.

El susţine într-o postare pe pagina de Facebook, că pistele de biciclete sigure, separate de traficul auto, precum şi o serie de măsuri complementare vor transforma total Sibiul în viitorii ani. Însă pentru asta e nevoie, explică el, de mai mult curaj în luarea unor decizii.

"În ciuda tuturor campaniilor de promovare plătite de Pri­măria Sibiu, oraşul nostru este departe de a fi unul "bike-frien­dly". O spun cu toată răspunderea, când văd desene pe asfalt în loc de delimitări propriu-zise pentru piste de biciclete, când văd încropiri de piste, printre maşini, terminate brusc, când văd guri de canal pe aceste trasee, când văd piste care duc de nicăieri spre nicăieri, mă întreb dacă cei din conducerea Primăriei Sibiului urăsc bicicliştii sau dacă ei işi lasă copiii să circule pe aceste piste.

Proiectul de pe malul Cibinului este unul foarte frumos, însă pentru o zonă de promenadă, nu o destinaţie utilă pentru sibienii care vor să înlocuiască maşina cu bicicleta. S-au chel­tuit peste 10 milioane de euro, bani europeni,  pe acest proiect, foarte bine că s-a făcut ceva! Dar problema nu a fost soluţionată!

Suntem aici pentru că lipseşte curajul decidenţilor în luarea deciziilor, asumarea proiectelor mari. Cred că sibienii îşi doresc un proiect pe termen lung, o viziune. Vor să vadă că primarul ştie ce vrea să devină urbea pe care o conduce. Vor să vadă rezultate!

Concret, la ce mă refer:

Nu cred că vom vedea undeva în România un oraş dedicat bicicletelor similar cu ce vedem în Marea Britanie, Ţările de Jos, ori ţările nordice. Avem o cu totul altă mentalitate. Haideţi să vedem ce a făcut un alt oraş, dintr-o ţară, Spania, în care, conform sondajelor, doar 1,6% din populaţie consideră bicicleta ca fiind mijlocul lor principal de transport. Mai apropiat de noi şi mentalitatea noastră", spune preşedintele organizaţiei municipale Sibiu a Partidului Forţa Dreptei.

El dă exemplul oraşului Sevilla, pe care l-a studiat.  Aici, administraţia a conceput  un plan care a schimbat complet transportul urban. Nu a realizat piste pentru biciclete ca în Danemarca sau Marea Britanie, însă s-a aplicat principiul segregării – separarea bicicletelor printr-o barieră fizică, cum ar fi o bordură ridicată sau un gard – faţă de traficul auto.

"S-a ajuns la concluzia că doar aşa pot fi încurajaţi locuitorii să folosească bicicletele, să fie protejaţi de şoferii total neobişnuiţi cu cicliştii.

Astfel, bicicleta a devenit accesibilă persoanelor de toate vârstele, permiţându-le să se plimbe cu viteză mică în haine obişnuite. Iar rutele au fost calculate pentru a deveni utile, legând principalele puncte de interes ale oraşului. atât economic, cât şi sportiv, cultural şi mai ales economic.

Rezultatul din Sevilla nu este comparabil cu ce se întâmplă în Ţările de Jos sau Danemarca, dar este totuşi impresionant. Numărul mediu de biciclete folosite zilnic în oraş a crescut de la puţin peste 6.000 la peste 70.000 de biciclete, la o populaţie de 700 de mii de locuitori. Peste 20% din populaţia oraşului susţine că foloseşte aproape zilnic bicicleta. Sevilla are acum peste 100 de kilometri de piste exclusiv dedicate bicicliştilor.

"Gândiţi-vă ce ar însemna să se stabilească o legătură între ciclism şi transportul public! Pasagerii care sosesc la princi­palele staţii de autobuz din oraş să poată folosi biletul pentru a accesa una dintre bicicletele de închiriat, puse la dispoziţie tot de primărie, însă gratuit pentru întreaga zi. Un astfel de concept-program ar putea fi extins, un parteneriat cu Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, studenţilor să li se pună la dispoziţie biciclete gratuit pentru întreg anul uni­versitar. Sunt peste 15.000 de studenţi în Sibiu care au nevoie de mobilitate, ar fi un exemplu de bune practici", susţine omul de afaceri Ciprian Faraon.

"Eu cred că noi, românii, ne apropiem mai mult de modelul spaniol decât de cel nordic. Însă e nevoie de un proiect pe termen lung. Consider util un "Master Plan pentru biciclete" în Sibiu, prin care să avem în primul rând piste sigure, aco­perire utilă cu trasee pentru biciclete, soluţii complementare pentru promovarea mersului pe bicicletă, cooptarea mediului universitar în acest plan.

E timpul să trecem de la vopsitul asfaltului la lucruri mult mai serioase", a mai completat Ciprian Faraon.

Ce măsuri complementare s-au luat în Sevilla?

– A creat o zonă cu emisii zero în centrul istoric, unde accesul maşinilor este interzis, cu excepţia riveranilor;

– A impus taxe de parcare mai mari în centru pentru a descuraja maşinile. Banii sunt investiţi în transport ecologic;

– A introdus flote de autobuze şi taximetre electrice pentru a reduce emisiile de noxe;

– A plantat mii de arbori în lungul marilor bulevarde pentru absorbţia noxelor;

– A amenajat numeroase pieţe şi scuaruri pietonale cu vegetaţie, reducând prezenţa maşinilor;

– A instituit o schemă de înnoire a parcului auto prin casarea maşinilor vechi, poluante;

– Controlează strict emisiile industriale şi aplică amenzi mari pentru depăşiri;

– Desfăşoară campanii de conştientizare în şcoli pentru educarea tinerilor;

– A creat zone pietonale extinse în centrul istoric, oferind prioritate mersului cu bicicleta şi deplasărilor pietonale. Această măsură a făcut mersul cu bicicleta mai relaxant şi atrăgător în zonele aglomerate;

– A organizat campanii de promovare şi evenimente care încurajează mersul cu bicicleta, precum Miércoles en Bici (miercurea cu bicicleta). Totodată, a oferit facilităţi angajaţilor care vin la serviciu cu bicicleta;

– A pus la dispoziţie ateliere de reparaţii gratuite la preţuri accesibile, care fac întreţinerea bicicletei mai uşoară şi încurajează menţinerea ei.

Biroul de presă al Forţa Dreptei Sibiu