📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Lansat în urmă cu cinci ani de Consiliul Județean Sibiu, programul „Anii Drumeției” a devenit, poate, cel mai cunoscut și apreciat proiect dedicat turismului în natură și educației ecologice, la nivel național. Într-un interviu exclusiv acordat redacției Tribunei, președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, ne-a vorbit despre rezultatele programului în această perioadă, despre problemele cu care se confruntă traseele montane din județ și despre direcția în care administrația județeană ăți propune să ducă proiectul în următorii ani.
Programul Anii Drumeției a ajuns, luna trecută, la cinci ani de la lansare. Care sunt, în opinia administrației județene, cele mai importante rezultate obținute până acum?
Daniela Cîmpean: Comunitatea creată în jurul acestui program. Sunt oameni care iubesc natura, mulți descoperind frumusețea ei doar după ce acest program a fost lansat. Este un stil de viață la care aderă tot mai mulți sibieni, dar și turiști veniți să ne descopere județul. O comunitate care alege conștient să trăiască sănătos și armonie cu natura este cel mai mare câștig la care putem spera. Aș adăuga că toate aceste beneficii sunt dublate prin faptul că ni s-au alăturat foarte mulți copii din întregul județ, care schimbă sala de clasă cu păduri și munți în cadrul „Aventurilor cu clasa” din „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”.
Când a fost gândit acest proiect, ce nevoie concretă a județului Sibiu a stat la baza acestui program și în ce măsură considerați că obiectivul inițial a fost atins?
Daniela Cîmpean: Valorificarea potențialului imens al munților noștri, a bogăției de gusturi autentice și a patrimoniului cultural au fost puncte de plecare. Apoi, județul Sibiu are o istorie îndelungată a turismului montan, începută de SKV – Asociația Carpatină Transilvană, înființată în 1880. Nu în ultimul rând, nevoia de mișcare în aer liber, un stil de viață activ și sănătos sunt alte considerente pe care le-am avut în vedere atunci când am gândit acest program. Astăzi cred că ne-am atins dezideratul, dovadă fiind miile de turiști care aleg „Anii Drumeției” și îmbrățișează conceptul de a fi „liber în aer liber”, așa cum este și sloganul programului.
Programul este astăzi invocat frecvent ca exemplu de bună practică în administrația locală. Care credeți că sunt elementele care l-au diferențiat de alte inițiative similare din țară?
Daniela Cîmpean: Aș spune că sunt două atuuri: consistența și coerența politicii noastre din domeniul ecoturismului. Am investit constant în infrastructură și am atras o echipă de implementare, inclusiv ghizi, formată din oameni implicați, pasionați chiar, care „respiră” munte și dragoste pentru natură. Da, am ajuns să fim dați ca model de bună practică la nivel național și chiar internațional, iar Asociația de Ecoturism din România dorește să propună unele schimbări de politici publice pentru ca „Anii Drumeției” să poată fi implementat și la nivelul țării noastre. Ne bucură și ne onorează totodată acest lucru. Totodată, continuăm să învățăm. Spre exemplu, ne informăm din bunele practici din domeniul turismului lent ale opt parteneri din tot atâtea țări europene, prin Proiectul Slowdown. Vrem să fim conectați la tot ceea ce înseamnă turism sustenabil de calitate.
Îmi puteți oferi niște cifre, după cinci ani de implementare? (Număr de trasee reabilitate, kilometri marcați, turiști participanți la drumeții, elevi implicați în componenta educațională a programului sau alți indicatori relevanți)
Daniela Cîmpean: Îmi place să spun că avem atâția kilometri de poteci cât să acoperim distanța de la Sibiu la Viena, adică peste 800 de kilometri. În decursul unui an, aproximativ 4.000 de turiști ajung pe potecile din munții Făgăraș, Lotrului și Cindrel, unde au parte de experiențe complete, de la mese servite la producători locali, ateliere cu meșteșugari, informații despre floră, faună, legende locale și, bineînțeles, peisaje spectaculoase. Ne dorim o generație de tineri montaniarzi educată, astfel încât, în fiecare an, peste 2.000 de elevi din școlile județului ajung gratuit pe poteci în cadrul „Aventurilor cu clasa”. Toți învață despre bogăția și protecția naturii.
Județul Sibiu beneficiază de un patrimoniu natural important, cu suprafețe extinse de arii protejate. Cum vede administrația județeană legătura dintre turism și conservarea naturii?
Daniela Cîmpean: Aici am două cuvinte: educație și „drumețenie”. Primul este clar: pleacă de la ceea ce facem cu fiecare turist, adult sau copil, căruia ghizii îi prezintă felul în care ne comportăm în natură. Cel de-al doilea termen, „drumețenie”, este inventat. Practic, am unit „drumeție” și „curățenie” și descrie acele activități pe care le facem cu voluntarii în acțiunile de igienizare a traseelor. Sunt de părere că omul nu trebuie să lase dovezi ale trecerii sale prin natură decât în măsura în care contribuie la refacerea ecosistemelor.
Ghizii implicați în program au semnalat probleme precum circulația ATV-urilor și a motocicletelor off-road pe trasee turistice. Cât de cunoscută este această situație la nivelul administrației județene și cât de serioasă o considerați?
Daniela Cîmpean: Este un fenomen greu de controlat și nu Consiliul Județean are pârghiile legale să intervină. Am avut nenumărate întâlniri cu instituțiile de control, însă lucrurile continuă să se întâmple. Cred că este nevoie de o reglementare, nu de o interzicere a acestui sport. Pe acest subiect încă mai avem de lucrat. Personal, prefer să mă pot bucura de liniștea naturii.
Ce poate face concret Consiliul Județean, în limitele competențelor sale, pentru a contribui la protejarea traseelor montane și a zonelor naturale promovate prin programul „Anii Drumeției”?
Daniela Cîmpean: Educație și apel la dialog între cei care vor să practice off-road, autorități și instituții cu drept de control. Îi încurajăm pe cei care constată situații neconforme să sune la 112 și să le raporteze. În fond, Poliția și Jandarmeria pot opri, legitima și sancționa contravenienții.
Există un dialog constant, pe tema conservării patrimoniului natural, cu instituțiile care au atribuții directe în teren – primării, jandarmerie montană, ocoale silvice, administrații de arii protejate – pentru gestionarea acestor probleme?
Daniela Cîmpean: Da, am organizat întâlniri inclusiv în cadrul Autorității Teritoriale de Ordine Publică. Punctual, lucrurile se mișcă, însă este nevoie de o reglementare mult mai clară și mai fermă a accesului motorizatelor în zonele montane. Se pot găsi soluții, așa cum Primăria Rășinari a făcut-o.
Pe lângă traficul motorizat, ghizii au vorbit și despre depozite ilegale de deșeuri în natură sau degradarea accelerată a unor zone naturale din județ. Cum consideră administrația județeană că poate fi construită o cultură locală a respectului față de natură?
Daniela Cîmpean: „Anii Drumeției” este o cale eficientă, pentru că are o importantă componentă educațională. Nu întâmplător alocăm fonduri pentru acele „Aventuri cu clasa” sau „Drumețenii”, însă nu este o soluție panaceu. O prezență mai consistentă a organelor de control, un spirit civic mai prezent ar fi de ajutor.
După cinci ani de funcționare, în accepțiunea administrației județene, care au fost cele mai mari obstacole întâlnite în implementarea programului: finanțare, birocrație, infrastructură, mentalități, coordonare instituțională?
Daniela Cîmpean: Când faci un lucru în premieră, multe pot părea greu de făcut. Le-am luat pe rând și am găsit căile legale pentru finanțare și coordonare instituțională. Mentalitățile se schimbă în timp, însă pot spune că județul Sibiu are parte de oameni care iubesc cu adevărat muntele și au în sânge tradiția drumețiilor montane.
Care sunt principalele direcții pentru următorii cinci ani ai programului „Anii Drumeției”: extindere, digitalizare, mai multă promovare externă, educație sau accent sporit pe protecția naturii?
Daniela Cîmpean: Câte puțin din tot ceea ce deja ați enumerat. Continuăm să susținem constant accesul și educația copiilor privind turismul montan. Cred că avem obligația de a pregăti o generație responsabilă, cu dragoste pentru natură și un stil de viață sănătos. Există și pași făcuți pe partea de sustenabilitate a proiectul și mulțumim ghizilor care au înțeles că o mică parte din taxele pe care turiștii le achită trebuie să ajungă la bugetul general al proiectului, fiindu-ne astfel alături în promovarea ecoturismului din județul Sibiu.
Aveți un mesaj de transmis sibienilor și turiștilor despre viitorul acestui proiect?
Daniela Cîmpean: Celor care deja au ajuns pe potecile munților noștri le spun să revină, întrucât natura este mereu surprinzătoare. Celor care încă nu ne cunosc le transmit că fiecare zi liberă petrecută între patru pereți este o zi irosită. Să vină alături de noi, avem un județ cu oameni și locuri de poveste!
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Cum adică: ” se dorește”? Ce rahat de exprimare e asta?