Cifrele vaccinării: Sibiu, cea mai mică rată din ultimii 5 ani. Nici moartea nu mai sperie

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Vaccinarea a fost și rămâne un subiect care împarte comunitatea în două. Încet, dar sigur, curentul antivaccinist câștigă teren, iar cifrele confirmă acest lucru și în județul Sibiu: în ultimii patru ani ratele de vaccinare au scăzut continuu, iar 2025 a ajuns anul cu cele mai scăzute procente.

Și totuși, stăm bine! Sibiul este între primele 20 de județe în topul general al vaccinării. Cea mai bună poziție a noastră este 12, la vaccinul împortirva rujeolei, oreionului si rubeolei, unde pe primul loc este Bihorul.

Datele sunt semnul că la nivelul structurii din teritoriu a Ministerului Sănătății, adică la nivelul Direcției de Sănătate Publică (DSP), ceva se face diferit față de alte județe. Dar, pe termen lung, fără o strategie inteligentă a Statului, lucrurile vor merge din rău în mai rău.

La nivel național situația a ajuns atât de dramatică încât i-a determinat pe cei de la Salvați Copiii să afirme acum aproape două luni că în anumite cazuri e mai rău decât în Africa.

˝Ne lovim de cea mai serioasă criză de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulți copii rămân fără protecția de bază pe care ar trebui să le-o asigure vaccinarea, iar scăderea acoperirii vaccinale la ROR (rujeolă–oreion–rubeolă) a devenit abruptă, mai ales la doza a doua, cea administrată la 5 ani˝- au transmis cei de la Salvați Copiii pe  16 februarie.

CIFRELE DE LA SIBIU

Pentru anul 2025, acoperirea vaccinală era de 94,1% pentru tuberculoză (BCG), 74,3% pentru hepatită B (Hep B), 74,3% pentru difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, infecții cu Haemophilus influenzae tip B și hepatită B (DTPa-VPI-Hib-Hep B), 73,4% pentru pneumococ și 78% pentru rujeolă, oreion și rubeolă (ROR – doza 1). În cazul vaccinului ROR este vorba despre prima doză, deoarece cea de-a doua se administrează la vârsta de 5 ani.

Procentele par (și sunt!) mari. Dar sunt în scădere continuă începând cu 2022. În acel an, la ieșirea din  pandemie deci, lucrurile au stat mai bine decât în 2021 la toate tipurule de vaccin, dar apoi au scăzut an de an. În 2025, județul Sibiu a ajuns la cea mai scăzută rată de vaccinare.

Astfel, rata de vaccinare BCG (antituberculoză) a fost 99,7% în 2022, 98,4% în 2023, 96,9% în 2024 și 94,1% în 2025. Cea a vaccinului hepatic B a fost de 93% în 2022, 90,6% în 2023, de 83,7% în 2024 și de 74,3% în 2025. Rata vaccinului DTPa (difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielità, Haemophilus, hepatita B) a fost de 93% în 2022, 90,6% în 2023, 83,7% în 2024 și de 74,3% în 2025. Scăderile sunt aproximativ similare  în cazul vaccinurilor Hib (împotirva bolilor invazive severe, inclusiv meningita), VPI (poliomelita), Pneumococic (impotriva bacteriei Streptococcus pneumoniae) și ROR (rujeola, oreion, rubeola).

NICI MOARTEA NU MAI SPERIE

Sibiul a fost unul dintre județele în care rujeola a provocat un deces în anul 2024, cam pe vremea aceasta. Era, ce-i drept, epidemie națională.

Atunci, un barbat de doar 41 de ani, despre care, e adevarat, nu se știe dacă a fost sau nu vaccinat și care avea comorbidități, s-a tratat acasă fără recomandări de la medic. A ajuns la spital, apoi familia l-a externat pe propria răspundere, însă după cateva ore a revenit într-o stare de sănătate generală alterată. A decedat ulterior. Cazul, deși a devenit știre națională, nu a avut niciun efect asupra ratei de vaccinare, care a scăzut în anul următor, așa după cum spuneam, la 78,02% ( de la peste 94 % în 2022).

În 2024, din totalul de 32.265 de cazuri raportate în UE, peste 27.500 au fost înregistrate în România. Pe locul doi, la mare distanță, se află Italia, cu puțin peste 1.000 de cazuri.

PĂRINȚII DECID

Cifrele de mai sus demonstrează că și în ceea ce privește bolile copilăriei, tendința este îngrijorătoare. Vaccinul cu cea mai mare acoperire rămâne cel împotriva tuberculozei (BCG), administrat în maternitate. Probabil sub imperiul emoției, părinții decid să fie de acord cu vaccinarea, dar după ce ajung acasă, după ce își formează convingerea că cel mic este bine, după ce încep să se documenteze (?), refuză restul vaccinurilor.

De altfel, DSP Sibiu confirmă că scăderea ratelor are legătură în primul rând cu refuzul și abia în cele din urmă cu vreo contraindicație de specialitate: ˝Principalul motiv este refuzul vaccinării, urmat de neprezentarea la vaccinare și în cele din urmă de contraindicațiile temporare sau definitive privind vaccinarea˝- transmite DSP la solicitarea Tribuna.

CUM AM AJUNS AICI

Este, poate, firesc să ne întrebăm cum s-a ajuns în acest punct și de unde pornește această tendință. Desigur, subiectul ar merita analizat mai pe larg, încă din perioada pandemiei, când o parte dintre români au trecut treptat de la dorința de vaccinare la o atitudine mai rezervată sau chiar sceptică. În timp, au apărut diverse temeri și convingeri legate de efectele vaccinului, unele dintre ele alimentate de informații neclare sau greu de verificat, precum ideea că acesta ar putea avea consecințe neașteptate asupra organismului.

Tribuna a solicitat sociologului Mihai Strelian Rusu, de la Facultatea de Știinte Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu, doctor în Sociologie al UBB Cluj, un punct de vedere în legatură cu aceasta situație. Concluzia sa este ca că scăderea ratei de vaccinare nu are o singură cauză, ci este rezultatul unei combinații de factori structurali, culturali și cognitivi.

,,În primul rând, există limite reale ale capacității statului de a implementa politicile de sănătate publică, mai ales în mediul rural, unde deficitul de medici de familie și infrastructura medicală fragilă reduc accesul efectiv la vaccinare. Putem vorbi aici despre o diminuare a capacității biopolitice a statului de a gestiona sănătatea populației, care se amplifică pe măsură ce asistăm la privatizarea tot mai accentuată a sistemului medical˝,spune cadrul universitar.

În al doilea rând, afirmă Mihai Rusu, are loc o erodare a încrederii în autoritățile publice și în sistemul medical, accentuată în perioada pandemiei.

˝Modul în care a fost gestionată criza COVID-19 a alimentat scepticismul, inclusiv teorii ale conspirației care s-au răspândit la scară largă, și a consolidat o atitudine generală de neîncredere față de intervențiile statului în viața privată”, crede sociologul.

În al treilea rând, și poate cel mai important pe termen lung, ‘’vorbim despre o criză a autorității medicale. În contextul accesului neîngrădit la informație și al expansiunii rețelelor sociale, expertiza nu mai este monopolul instituțiilor medicale. Așa cum arată Tom Nichols în cartea The Death of Expertise (Sfârșitul competenței), asistăm la o delegitimare a competenței, în care opiniile neavizate ajung să fie percepute ca echivalente cu cele ale specialiștilor”, explică sociologul Mihai Rusu pentru Tribuna.

El a mai arătat că, în acest ecosistem informațional fragmentat, apar surse alternative de autoritate, inclusiv așa-numiți „influenceri medicali” , fără pregătire de specialitate, care concurează direct discursul medical legitim. În plus, Mihai Rusu a subliniat că vaccinarea a devenit din ce în ce mai mult o decizie individuală, nu o normă colectivă, ceea ce reduce conformarea la nivel de populație.

În ansamblu, sociologul consideră că scăderea vaccinării reflectă atât slăbirea capacității instituționale a statului, cât și transformări culturale profunde în modul în care societatea se raportează la autoritate, expertiză și risc.

OBSERVATII PE TEREN, LA FIRUL IERBII

Din păcate, la modul concret, pe teren, toate cifrele de mai sus capată nume și prenume. Unul dintre cei care constată asta este asistentul medical Rareș Gavriloaia, care activează pe ambulanță. Spune că ajunge frecvent la pacienți aflați în stadii avansate ale bolii, unde nu se mai pune problema prevenției, ci a gestionării complicațiilor.

,,La copii, diferența dintre cei vaccinați și cei nevaccinați este uneori foarte clară. Bolile prevenibile prin vaccinare, precum rujeola, difteria, tetanosul, poliomielita sau tusea convulsivă, pot evolua rapid și sever la copiii nevaccinați, ducând la deshidratare, insuficiență respiratorie, convulsii sau necesitatea transportului de urgență la spital. Sunt situații în care starea lor este deja grav afectată în momentul în care ajungem la ei. În schimb, la copiii vaccinați, chiar și atunci când apar îmbolnăviri, evoluția este de regulă mult mai ușoară, cu mai puține complicații și mai rar necesar de intervenții de urgență. Acest lucru se observă foarte clar în teren, unde fiecare minut contează”, spune asistentul pentru Tribuna.

Rareș Gavriloaia a subliniat că, în cazul adulților, impactul vaccinării este la fel de important, însă adesea mai puțin conștientizat. Lipsa vaccinării sau a rapelurilor duce frecvent la forme severe de boală, care ar fi putut fi prevenite sau cel puțin atenuate.

,,Din experiența mea pe ambulanță, se vede foarte clar că vaccinarea nu înseamnă doar prevenirea îmbolnăvirii, ci mai ales reducerea severității cazurilor care ajung în urgență. Pacienții vaccinați au, în general, forme mai ușoare de boală, mai puține complicații și un prognostic mai bun. Pentru mine, din ceea ce văd în teren, vaccinarea rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenție, atât la copii, cât și la adulți, și face o diferență reală în ceea ce privește suferința pacienților și numărul de urgențe medicale”, spune Rareș Gavriloaia