Cifrele din spatele păcănelelor. Câte săli de jocuri sunt în Sibiu

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Marea dezbatere creată de obligativitatea operatorilor care dețin licență pentru săli de jocuri, celebrele păcănele, de a solicita încă o autorizație, locală, pe lângă cea națională, a împărțit societatea. La îndemnurile primarilor, unii cetățeni s-au manifestat pe rețelele de socializare, cei mai vehemenți fiind cei împotriva funcționării păcănelelor. Cu toate acestea, sunt și altfel de voci.

Tribuna a scris despre opinia primarului municipiului Sibiu, Astrid Fodor, de reglementare, mai degrabă decât de interzicere, dar și despre cele ale primarilor precum cel al Avrigului, Adrian David, care ar opta pentru oprirea funcționării. La rândul lor, primarii din Mediaș, Șelimbăr și Cisnădie, dar și alții, au îndemnat locuitorii să se pronunțe.

Dezbaterile sunt, întotdeauna, benefice și, probabil, vor conduce la cele mai bune concluzii. Bunoară, din multitudinea de opțiuni merită reținută nevoia de reglementare comunicată de Astrid Fodor și numai pentru faptul că interzicerea ar putea avea drept efect o explozie a jocurilor în mediul online, mult mai puțin reglementat decât cel offline. Dar primarul Sibiului avea buna ocazie să spună mai mult și să propună ceva concret.

Spre exemplu, o variantă vehiculată drept soluție este aceea a licitațiilor pentru licențe locale. Primăria ar putea să definească un număr optim de săli și, deci, de licențe și să le ofere operatorilor, prin licitație. Sibiul ar putea, astfel, să oprească explozia de săli și să ajungă la 10 sau 20 sau 30, dar ultra-reglementate.

În tot acest peisaj, însă, în judecata pe care fiecare cetățean și-o poate face în legătură subiectul pot conta și cifrele. Într-un răspuns transmis redacției Tribuna anul trecut, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) afirma că în întreg județul sunt 47 de operatori cu licență, care desfășoară activități în 794 de spații. În municipiul Sibiu, din cele 794, erau 354. Plecând de la informația că reședința de județ are aproximativ 700 de străzi (plus alei, fundături etc.), rezultă cam o sală de jocuri la fiecare două străzi. Aceasta este o informație care arată dimensiunea fenomenului. Merită spus că, atunci, în răspunsul trimis Tribunei, ONJN nu putea spune câte aparate funcționează în interiorul acestor săli, fiindcă „dinamica este extrem de activă”. Așadar, pot să fie două aparate, 12 sau 20 în fiecare dintre aceste săli.

Încă un număr interesant, poate, este cel al angajaților de la păcănele. Într-un dialog cu reporterul Tribuna, consilierul local sibian Victor Leția a afirmat că, din estimările sale, lucrează în acest domeniu 400-500 de angajați, fără servicii conexe, gen pază sau altele asemenea.

La nivel național, potrivit ProTV, în 2024, bugetul a încasat din această industrie 900 de milioane de euro, iar estimările pentru 2025 indicau aproximativ 1 miliard de euro. Psihologul sibian Mihai Copăceanu, într-un articol publicat de Tribuna luna trecută, spunea că numărul dependenților de jocuri de noroc a crescut foarte mult în ultimii ani în România, la fel și numărul celor care se adresează serviciilor de psihoterapie. Spre deosebire de alte tipuri de dependență, în acest caz afectarea financiară, dar și cea socială, familială și emoțională este de mare impact și se produce foarte rapid.

„O persoană poate juca și pierde, în doar câteva minute, sume impresionante de bani, ceea ce îi poate afecta familia, locul de muncă și viața personală,” explica Mihai Copăceanu, completând că a întâlnit cazuri de persoane care, de la venituri de zeci de mii de euro, au ajuns să trăiască la limita sărăciei.