Ce mai descoperă turiștii pe Valea Hârtibaciului

În urma fotografiilor cititorilor din Hosman și Fofeldea, am primit la redacție și imaginile atașate, ce demonstrează că și locuitorii comunei Marpod sunt abonați la cotidianul Tribuna și nu sunt mulțumiți cu situația legăturilor de transport și a mijloacelor de transport cu Sibiu și Agnita. Imaginile reprezintă starea Haltei „Țichindeal” – situate la ramificația DJ 106 cu drumul comunal DC44, spre localitatea Marpod. 

În anii în care Sibiul cunoștea efervescența culturală fără precedent, organizând anul cultural 2007 – Sibiu, capitală culturală europeană, entuziasmul a cuprins și Valea Hârtibaciului, câteva ONG-uri luptând și reușind să salveze de la distrugere linia ferată îngustă Sibiu-Agnita, prin clasarea pe lista monumentelor istorice. 

Salvarea liniei ferate înguste – în 2008 -, a impus clasarea tuturor componentelor (după o activitatea de inventariere sistematică): linia ferată îngustă, podețele de beton cu parapet de protecție, podețele metalice, podețe dalate, podețele cu pachete de șine, poduri metalice cu grinzi cu zăbrele peste râul Cibin, clădirile haltelor (Ruja, Proștea, Roșia, Marpod, Cornățel, etc), stația Nocrich (cu gara, revizor și districtul canton), stația sat Mohu, canton Hosman, stația Cornățel (gară, canton, district, cântar, turn de apă), linia Vânătorilor (de la Cornățel – Vurpăr), stația Agnita (gară, depozit, grup sanitar), etc. Entuziasmul colectiv a dispărut brusc după ce orașul Agnita, printr-un grup de voluntari (majoritatea specialiști în IT) a preluat inițiativa și în pofida constituirii unor asociații de dezvoltare intercomunitare (formate inclusiv din unități administrativ teritoriale) au insistat să fie stindardul luptei pentru conservarea și restaurarea căii ferate Sibiu-Agnita. Interesele politice și de grup s-au putut constata în adunările publice organizate la Consiliul Județean Sibiu, în perioada 2010-2016, singura concluzie, unanim acceptată, fiind că această linie este coloana vertebrală a patrimoniului tehnic județean, reabilitarea ei fiind proiectul major pentru dezvoltarea economico-socială a întregului ținut. 

Linia ferată îngustă unește Sibiul cu toate comunitățile rurale din rezervația naturală străjuită de crestele înzăpezite ale Carpaților, peisajul natural și cultural fiind nealterat de activități economice notabile. 

Astăzi, știm că locuitorii din comunele traversate de DJ106 sunt mulțumiți cu acest drum modernizat, dar îmbătrânirea populațiilor locale și abandonarea satelor îi determină pe mulți să-și pună întrebări legitime: cine este vinovatul pentru situația existentă: Consiliul Județean Sibiu?; primarii localităților traversate de linia ferată îngustă? C.F.R.-ul? Cât timp să mai spere cetățenii în revitalizarea economică a ținutului?

Sectorul liniei ferate Sighișoara-Agnita (deschis în 1895) s-a închis circulației feroviare în 1965, pentru ca în 2001 să se închidă și restul liniei: Agnita-Sibiu. Astăzi, după 17 ani, o asociație își promovează activitatea: 7 km de linie reparați, 3 clădiri restaurate, 10.000 de turiști plimbați (www.sibiuagnitarailway.com).

Mulți locuitori de pe valea Hârtibaciului, se întreabă: dacă din 64 km de cale ferată, voluntarii au reușit să repună în funcțiune 7 km (între Hosman și Cornățel), în cât timp sibienii vor reuși să ajungă la Agnita, cu un tren autentic, din Muzeul Locomotivelor cu abur? Mai există Muzeul Locomotivelor cu abur? 

Imaginea liniei ferate înghițite de arbuști sau de asfaltul turnat peste linie (pentru facilitarea accesului auto) sunt mai mult decât sugestive, pentru starea de degradare a unui monument istoric (tehnic) sibian și percepția factorilor interesați în conservarea și punerea în valoare.

Există un proiect fundamentat și matur pentru acest traseu, ce unește Sibiul de Sighișoara, în condițiile în care nu este stabilit – nici în prezent – regimul de proprietate asupra terenurilor? Cine răspunde pentru această situație, în condițiile în care în campaniile de alegeri electorale (2016, 2020), linia ferată îngustă era tema favorită a tuturor partidelor politice? Parafrazând logo-ul campaniei cu mocănița, putem pune întrebarea: 

„Ce mai descoperă turiștii pe Valea Hârtibaciului”?

Vom publica în continuare fotografiile cititorilor cu situația reală a patrimoniului din județul Sibiu.

Redacția Tribuna