Cea de-a treia săptămână a „Festivalului Cartofului” la Palatul Brukenthal din Avrig vine cu noutăți ce vor îmbogăți experiența culinară de care pot avea parte oaspeții complexului ce doresc să servească masa la terasa special destinată acestei acțiuni.
Astfel, pe lângă produsele deja prezentate săptămânile trecute, în acest sfârșit de săptămână pasionații de gastronomie bazată pe cartofi se vor putea delecta cu alte specialități inspirate din țări străine, cu ar fi: cartofi gratinați (Franța), cartofi  în sos picant de curry cu legume (Nepal), cartofi căliți cu ceapă în stil Bavarez, cartofi rosti cu cremă de coniac garnisit cu somon fume (Elveția), cartofi întregi prăjiți în un cu pătrunjel din grădină (Austria). Și pentru a desăvârși toată această bucurie gastronomică, maeștrii din bucătăria restaurantului Palatului Brukenthal Avrig s-au pregătit așa cum se cuvine și cu o ofertă de carne pregătită la grătar, plită sau rotisor, toate specialitățile de cartofi putând fi adăugate unui ciolan de porc prăjit, unui cocoșel de munte rotisat, unei bucăți de ceafă de porc ori piept de pui gătite la plita încinsă. N-au fost uitate nici deserturile, găluștele cu prune și sos de vanilie fiind una dintre propunerile speciale pentru perioada următoare.
Deoarece e vremea culesului viei și a începutului transformării strugurelui în vin, nici mustul proaspăt de struguri nu va lipsi din oferta restaurantului.
Nu vă dezvăluim cu acest prilej toate noutățile dar vă asigurăm că, în calitate de oaspeți ai complexului, veți avea parte și de alte surprize plăcute.
După ce au cunoscut cartoful, europenii l-au „primit” cu mare reticență, au acceptat cu greu introducerea sa între plantele cultivate pe scară largă și între elementele de bază pentru alimentație. Cartoful adus de conchistadori din America de Sud, a avut nevoie de câteva sute de ani pentru a parcurge drumul de la un fruct „ciudat și otrăvitor” până la alimentul considerat „pâinea săracului”.
Cercetări complexe evidențiază faptul că în anul 1776, guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, introduce cartoful între plantele cultivate pe domeniile sale de la Avrig, acestea fiind primele dovezi referitoare la cultura cartofului în Transilvania. De altfel, la acea vreme Brukenthal nu a făcut altceva decât să urmeze exemplul oferit și de alte personalități europene ale vieții politice și administrative. Mai mult, se pare că pasiunea baronului pentru botanică și speciile considerate la acea vreme exotice, a contribuit la decizia de a aduce cartoful în ținuturile pe care le guverna.
La începutul secolului al XIX – lea, cartoful nu mai reprezenta chiar o necunoscută, iar oamenii importanți ai vremii au conștientizat importanța acestuia, în mod deosebit pentru alimentație. Apar cărți în care țăranii sunt îndemnați să cultive cartofi, preoții de rang înalt sfătuiesc oamenii să-și îndrepte atenția spre această cultură, iar foametea consemnată în anul 1814 determină autoritățile transilvane să recomande cultivarea cartofilor cu prioritate, chiar și în lipsa animalelor de muncă.
Tot pe la începutul secolului XIX, cartoful ajunge din Transilvania în Moldova, unde este cultivat, la începuturi, pe terenuri deținute în arendă de un profesor francez și în Țara Românească, izvoare istorice consemnând vânzarea cartofilor din Ardeal în piețele din jurul Bucureștiului. Conform ro.wikipedia.org, în lucrarea „Documentele familiei Callimachi” scrisă de istoricul Nicolae Iorga, se menționează că domnitorul, în scopul extinderii culturii de cartofi, a pus pe A. I. Beldiman să traducă din greacă o broșură intitulată „Învățătură sau povățuirea pentru facerea pâinii din cartofle” (tipărită la Iași în 1818). Posibil ca aceasta să fie prima carte în română despre cartof. Încet, încet, cartoful devine leguma care a învins foamea.
Cei ce doresc relații suplimentare ne pot contacta prin email, la adresa office@palatulbrukenthalavrig.ro, sau telefonic, la numărul 0726234417.