Foto: Răzvan NEGRU
Printre clădirile victimele ale inundației cauzate de ploaia torențială de luni s-a aflat și Biserica zisă „din Groapă”. Apa a pătruns în interiorul ei, oprindu-se în fața Altarului care era situat ceva mai sus. Era și normal ca să se adune apa acolo, având în vedere că Biserica din Groapă este situată într-o… „groapă”, lucru paradoxal pentru un lăcaș de cult, care, de regulă, este situat în zone mai înalte. Deci apa care venea din ambele pante ale străzii Justiției s-a acumulat aici. Bun, știm, cam tot Sibiul s-a umplut de apă, de era ca un fel de Veneție dar fără nimic atractiv în ea și multe clădiri au fost inundate. Chiar și eu am avut ceva apă în pivniță dar la mine nu e de mirare, că avem o gură de canal fix acolo, deștept ăla de a conceput-o și pus-o în practică. Așa că, în principiu, nu avem nimic special aici, pur și simplu biserica s-a numărat printre multele clădiri care au avut de suferit de pe urma ruperii de nori (că aia a fost, pentru cine mai ține minte expresia). Ba avem, totuși, ceva special. Reacția oamenilor.
Sunt unul dintre cei care, având în vedere meseria în general și atitudinea mea publică în special, adun destule înjurături, porcăieli și insulte de la tot felul de viteji pitiți de după tastatură. Sunt obișnuit, pot spune că deja am o anume imunitate, deși uneori mă mai revolt când văd la ce grad de tâmpire și ură a ajuns omul, care ar trebui, teoretic, atât religios cât și științific, să fie un evoluat, o ființă superioară. Dar asta e fix treaba mea și o gestionez cu elan și dăruire. Numai că, fiind vorba de persoana mea, e permis, e scuzabil chiar, și e chiar în trend. Dar când e vorba de altceva, de o biserică, să ajungi să comentezi cu ură, bucurie sau la un mișto pentru care „grobian” este un compliment, arată ceva grav. Mult mai grav este că teate acestea s-au petrecut la un mesaj care cere ajutor.
Deci o publicație și un post de radio au… publicat, pe lângă un video care arăta inundația din interior, și un apel pentru ca, cine dorește, să vină să ajute la evacuarea apei. Nu s-au cerut bani, nu s-a tras de mânecă pe stradă. A fost doar un apel ca cei „care pot ajuta sunt îndemnați să se alăture intervenției și să aducă materiale necesare pentru îndepărtarea apei și a noroiului acumulat în urma furtunii”. Răspunsurile au fost cam acestea (cu ortografia originală): „e bine ca lea spalat covoarele”; „să facă o rugăciune de evacuare a apei”; „Sa puna mana si popa sa scoată apa sau sal roage pe Sf Moise el este cu apele”; „Aruncați un colac la preot sa se salveze”; „Va dati seama cat profit face Popa dela babe pe renovare”. „Apa pentru botez”; „De păgână ce este a fost inundata.”; „Acu de ce nu vine lumea sa se roage sa scoata Dumnezeu apa afara, ca doara tot El o dat apa, nu?!”; „Vin enoriasele în costum de baie acum la biserică”; „Vin babele cu skijetul acuma”; „Atâtea biserici să rămână câte am făcut eu!!”; „Icoanele de ce n-au făcut minunea să oprească apa?”. Nişte răspunsuri foaret evoluate la un simplu apel la ajutor, unde aveai două opțiuni. Să ajuți ori să ignori. Dar nu. A fost necesar ca să apară unii să lase urme, pardon dâre, și să scrie uitând că, citând tot din zona „religiei”, ce ai scris ai scris și rămâne scris. Sunt curios dacă i-ai întreba pe cei care au comentat chestii pe acolo ce rău le-a făcut Biserica în general, Biserica din Groapă în special, „popii” în general și preoții parohi de aici în special, ce ar răspunde. La fel, sunt curios câți dintre ei ar merge acolo, la locul menţionat, să spună clar și direct, fix ce au scris. Pariez că infim spre nimeni. Oricum m-am re-convins că nu ne mai facem bine.
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Cosmin Pal
Cosmin Pal
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Ioana DEDU
Ioana DEDU
Ioana DEDU
Ioana DEDU
Ioana DEDU
Ioana DEDU