„Brâncuși: surse românești și perspective universale”, retrospectiva unei expoziții monumentale

Cel mai mare punct de atracție al programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, s-a încheiat zilele trecute la Timișoara. Cea mai importantă expoziție dedicată marelui sculptor în ultima jumătate de secol în România a fost deschisă între 30 septembrie 2023 și 28 ianuarie 2024.

Datele finale transmise de organizatori indică cifre record: peste 130.000 de vizitatori, inclusiv cei 3.000 de iubitori ai artei care au beneficiat de acces gratuit cu ocazia celor două maratoane culturale, pe 20 decembrie 2023, respectiv 15 ianuarie 2024. Peste 26.000 de elevi au luat parte în peste 900 de vizite școlare, venind din Timișoara, din 26 de orașe din țară, 18 comune și sate din regiune, dar și din străinătate, din țări precum Germania, Austria, Franța, Italia, Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia, Ungaria.

Expoziția a beneficiat de împrumuturi excepționale de la Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul de Artă Craiova și colecții particulare.

La finalul expoziției a fost realizat un catalog bilingv (român-englez) coordonat de Doina Lemny, curatoarea expoziției, catalog care reproduce 190 de imagini ale sculpturilor, desenelor și fotografiilor lui Constantin Brâncuși, alături de imagini documentare.

Și aparițiile media ale expoziției au fost impresionante: peste 1.000 de apariții la principalele posturi de televiziune, la radio, în presa scrisă și online, recenzată în peste 70 de articole în publicații internaționale, inclusiv în prestigioase cotidiane precum The New York Times, Financial Times, Le Monde, Le Figaro sau Frankfurter Allgemeine Zeitung, fiind elogiată în paginile unor reviste importante de artă precum The Art Newspaper, Artribune, Il Giornale dell’Arte, Artension sau Le Journal des Arts, transmit organizatorii.

O experiență unică

Cei peste 130.000 de vizitatori care au avut șansa să se bucure de expoziția deschisă la Timișoara au avut parte de o experiență unică. În toată perioada de derulare a expoziției, biletele au putut fi achiziționate online, însă s-au epuizat în timp record. Cei care au vizitat Timișoara, dar nu au reușit să își rezerve online un bilet la expoziția dedicată lui Brâncuși, au avut șansa, în fiecare dimineață, să achiziționeze un bilet din numărul limitat pus la dispoziție, direct de la casieria Muzeului Național de Artă din Timișoara. Programarea vizitatorilor s-a făcut pe intervale orare, de altfel și biletele erau vândute astfel încât să existe un număr limitat de vizitatori pentru fiecare interval orar. Accesul publicului s-a făcut în funcție de aceste programări, în serii limitate de câteva zeci de persoane, pentru a evita aglomerația în spațiul expozițional.

Ne-am numărat printre vizitatorii expoziției la finalul anului trecut, iar organizatorii au oferit presei posibilitatea de a se acredita la acest eveniment.

De la Hobița la Paris

Încă de la intrare alături de panoul informativ cu date generale despre expoziție, am avut parte de un panou amplu cu o cronologie a vieții și a activității lui Brâncuși, pe care o redăm aici:

19 februarie 1876: Constantin Brâncuși se naște la Hobiţa, judeţul Gorj.

1894-1902: Urmează cursurile Școlii de Arte și Meserii din Craiova, apoi ale Şcolii

Naţionale de Arte Frumoase din București.

1904-1905: Ajunge la Paris și este acceptat în atelierul sculptorului Antonin Mercié

1907: Se înscrie practicant la atelierul lui Rodin, unde rămâne din ianuarie până în aprilie. Despărțirea de Rodin este marcată de cioplirea în piatră a Sărutului și a Cuminţeniei pământului. Prima comandă de monument funerar: sculptează Rugăciune.

1913: Expune cinci lucrări la expoziția Armory Show din New York.

1914: Prima expoziţie personală, organizată la galeria 291 a grupului Photo Secession din New York. Incepe să-și fotografieze propriile opere.

1920: Prinţesa X este considerată o operă pornografică și este retrasă temporar

din Salon des Independants.

1924: Participă cu Sărutul, Măiastra, Dra Pogany I, O muză și douăsprezece fotografii la prima expoziție de artă contemporană din ţară, organizată de revista de avangardă românească Contimporanul, care îi va consacra un număr special în 1926:  A treia expoziție personală, organizată la galeria Wildenstein în perioada 18 februarie – 3 martie.

Se deplasează în Statele Unite pentru a pregăti expoziția sa de la galeria Brummer (17 noiembrie – 15 decembrie). La sosirea lucrărilor în America, biroul vamal american impune o taxă pentru Pasărea în văzduh pe care nu o consideră operă de artă. Brâncuși intentează un proces împotriva biroului vamal.

1928: Câștigă procesul cu biroul vamal american.

1931: Proiectează realizarea în India a unui Templu al descătușării comandat de maharajahul din Indore.

Este decorat de regele Carol al II-lea al României cu Ordinul „Meritul Cultural pentru Arte Vizuale”.

1933: A doua expoziţie la galeria Brummer din New York (17 noiembrie – 13 ianuarie 1934)

1935: Liga Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, îi comandă un monument dedicat eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

1937: Călătorește în România (iunie – 2 septembrie) pentru a stabili detaliile tehnice ale monumentalei Coloane fără sfârșit, prevăzută a fi ridicată la Târgu Jiu. La aceasta se adaugă Poarta sărutului și Masa tăcerii.

1938: Pe 1 ianuarie sosește în Indore, vizitează regiunea, dar întâlnirea pe care trebuia să o aibă cu maharajahul nu mai are loc. Templul nu va fi realizat niciodată.

La întorcere, face o escală în Egipt, unde vizitează orașul Cairo și piramidele.

În noiembrie are loc, în absența artistului, inaugurarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu.

1947: Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris îi cumpără pentru prima dată trei lucrări: Muza adormită (1910), Cocoșul (1935) și Foca (1948).

1952: I se acordă cetățenia franceză.

1955: Expoziţie retrospectivă Brâncuși la Muzeul Solomon R. Guggenheim din New York (26 octombrie 1955 – 8 ianuarie 1956)

1956: Donează prin testament statului francez atelierul său și întreg conţinutul acestuia. Îi desemnează pe Natalia Dumitrescu și Alexandru Istrati ca legatari universali ai săi. În 22 decembrie se deschide la Muzeul de Artă al Republicii Populare din București prima expoziție personală a lui Brâncuși în Europa.

16 martie 1957: Brâncuși moare în atelierul său parizian.

Despre Măiastra, Dra Pogany, Peștele sau Sărutul. Despre Brâncuși

Amenajată în câteva încăperi de la etajul Muzeului, expoziția a oferit vizitatorilor detalii despre fiecare piesă expusă, detalii relevante, care au reușit să fie un suport esențial pentru vizitatori.

De aici am aflat faptul că Măiastra a fost prima sculptură care a avut ca temă pasărea, pe care Brâncuși va ajunge să o dezvolte de-a lungul a 30 de ani și să creeze o serie bogată.

„Pasărea miraculoasă ce se transformă în prințesă din poveștile populare românești este reprezentată de Brâncuși cu pieptul umflat, din care iese cântecul care farmecă și care-i justifică numele. Șlefuind această Pasăre, artistul ajunge la o formă alungită, asemănătoare unei navete spațiale, ținută la sol printr-un minuscul punct de contact, într-o tensiune maximă, gata în orice moment să se desprindă de pământ. îndelungi munci de simplificare, care a dat naștere la peste 30 de versiuni, ea a intrat în imaginarul publicului cu titlul de Pasărea în văzduh. Noutatea acestei forme a stârnit dezbaterea care a animat procesul deschis de Brâncuși împotriva autorităţilor vamale americane în 1926, când opera trebuia să fie inclusă în pexpoziția sa personală de la galeria Brummer din New York. Procesul s-a încheiat în octombrie 1928 cu un verdict în favoarea lui Brâncuși, ce a marcat victoria artei moderne”, menționează unul dintre panourile expoziției.

Despre seria Peștelui aflăm că apare în creația sculptorului mai târziu, în preajma anului 1920 și rămâne o preocupare a artistului pentru aproape 10 ani. Ia două forme: o marmură albă cu vene închise la culoare, de mici dimensiuni, din care s-au turnat cinci bronzuri, și marmură gri striată, instalată pe un soclu circular dublu, această a doua formă fiind de dimensiuni mari. „Peștele nu poate avea un echilibru prin el însuți, de aceea Brâncuși îl instalează pe un soclu dublu, din lemn, cu un platou-oglindă care accentuează mișcarea unduitoare a peștelui”, este menționat pe unul dintre panouri.

Romboidul repetat în bucăți de lemn sculptate de Brâncuși până în 1916-1917 este considerat a fi preludiul sculpturilor în trunchiuri de copaci pentru a realiza Coloane de mari dimensiuni. „Coloana fără sfârșit este ca un cântec etern care ne duce spre infinit, dincolo de orice durere și bucurie superficială”, spunea Brâncuși.

Lucrul artistului pe tematica ovalelor are ca rezultat seria de „capete culcate”, care într-o primă etapă păstrează trăsăturile fizionomiei, dar spre 1920, Brâncuși sculptează în marmură ovale perfect netede.

„Capul Primului pas, care intervine în plină evoluție a capetelor culcate cu trăsături abia sugerate, este un element al sculpturii în lemn Primul pas, prezentată în 1914 la expoziția personală a lui Brâncuși de la galeria 291 din new York. Corpul lucrării va fi distrus chiar de sculptor pentru că era proba de netăgăduit a influenței africane asupra creației lui, însă artistul îi păstrează capul, care îl inspiră pentru seria Noului-născut”, este explicați oferită de curatorul expoziției.

Expoziția a reunit în total 100 de lucrări importante, 22 de sculpturi, 55 de fotografii și 11 desene.

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, a fost finanțată de Consiliul Județean Timiș și este co-organizată în Capitala Europeană a Culturii de către Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România, prin filiala sa din Timișoara. 

Foto: Rareș BIȚU