📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Deși nu e aproape de marile orașe ale țării, Biertan beneficiază de o conectivitate bună la nivel regional: este parte a sitului UNESCO „Satele cu biserici fortificate din Transilvania”, unul dintre cele mai cunoscute din România și parte din oferta a peste 90% din agențiile de turism; comuna este traversată de Via Transilvanica – toate cele trei sate sunt parte din segmentul Terra Saxonum, ceea ce aduce fluxuri adiacente de turiști; la nivel regional, comuna este parte din destinația eco-turistică certificată Colinele Transilvaniei (din 2022) – cadru util pentru dezvoltarea de programe si experiențe de interpretare a patrimoniului natural – dar și din destinația Județul Sibiu – cadru util pentru dezvoltarea de parteneriate și expunere internațională. Alte avantaje clare sunt proximitate bună și relativ bună cu 4 aeroporturi: Aeroportul Internațional Sibiu (70 km), cu numeroase rute directe internaționale (Germania, Italia, UK, Spania, Elveția, Austria); Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș (70 km), cu extindere de rute internaționale din 2026 către Belgia, Cipru, Franța), Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” Cluj Napoca (150 km), cu legături suplimentare către Danemarca, Grecia, Irlanda, Turcia, Țările de Jos, Portugalia, Norvegia, Suedia etc) și Aeroportul Brașov-Ghimbav (150 km), iar existența liniei private UNESCO-Bus, care conectează Sibiu – Mediaș – Valea Viilor – Moșna – Alma Vii – Richiș – Biertan – Sighișoara, este un atuu în lipsa unor conexiuni de transport public care sa conecteze comuna cu nodurile feroviare sau rutiere, potrivit strategiei locale de dezvoltare.
Din punct de vedere al infrastructurii, potrivit autorităţilor locale, principalele plusuri sunt legate de dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare), a cele rutiere – există drumuri asfaltate în toate satele, cu excepții punctuale și temporare în Copșa Mare. De asemenea, sunt de menționat cele două proiecte în curs, de renovare și reabilitare a spațiilor publice centrale, realizate prin proiecte europene, în Biertan și Richiș. La polul opus, lista punctelor slabe este deschisă de lipsa toaletelor publice la obiective turistice, care este considerată o problemă critică, menționată în toate tipurile de colectare a opiniilor locale și ale turiștilor. De asemenea, există dificultăți în aprovizionarea cu apă (care vor fi reglate o dată cu trecerea la un nou furnizor de alimentare cu apă, proiect aflat în curs de finalizare). Din punct de vedere strict turistic, infrastructura mai este deficitară pentru că lipsesc opțiuni de masă „drop-in” (fără rezervare); există un program rigid și necorelat între obiective și restaurante; se constată un program inconstant al obiectivelor din Copșa Mare și Richiș; și deși zona este traversată de o serie de trasee turistice, nu există semnalizării pentru trasee scurte de drumeție și cicloturism (1–2 ore).
Obiective până în 2030
Printre acestea se numără dezvoltarea anuală a 2-3 noi experiențe la nivel local (punând în valoare resursa umană și potențialul local) dar și conectarea cu alte destinații din vecinătate pentru a mări atractivitatea și implicit durata de ședere; investiții în infrastructura de vizitare locală care să fie corelate cu dezvoltarea de noi experiențe. De asemenea, se are în vedere creșterea promovării online și realizarea unei strategii de comunicare integrată în cea a Colinelor Transilvaniei și a județului Sibiu și identificarea unor nevoi de formare pentru resursa umană locală și furnizarea de programe de formare (prin efort colectiv local si/sau firme specializate). Se privește spre realizarea de parteneriate cu evenimentele existente (Icon Arts, Luna Plina, Green Man etc.) pentru a prelua rezultatele analizei realizate anterior și pentru a identifica metode prin care impactul acestor evenimente să fie resimțit și în restul anului (ex: ateliere, cluburi tematice).
Se dorește identificarea de noi evenimente ce pot fi dezvoltate pentru a susține identitatea locală inclusiv prin susținerea unor inițiative de genul “Evenimentele comunității”, realizarea unei platforme comune pentru creșterea utilizării resurselor produse local până la 100% (produse alimentare, tip souvenir, servicii), sprijinirea creșterii capacității celor existenți și apariției de noi furnizori (ex: programe de antreprenoriat pentru tineri) și dezvoltarea unor programe permanente care să fie integrate
în programa școlară pentru vârsta de 6-10 ani, ciclul primar, pentru Săptămâna Altfel, Săptămâna Verde dar nu numai. În final, se încearcă sprijinirea unor inițiative de formare non-formală pentru tineri (ex: Cluburi Impact) și de activare a seniorilor din comunitate.
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Adrian POPESCU
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Cosmin PAL