Astrid Fodor despre mobilitatea în Sibiu: „Fiecare dintre noi trebuie să fim parte din soluție”

Reporter: Cum pot fi convinși sibienii să lase mașina acasă și să folosească fie bicicleta, fie transportul în comun?

Astrid Fodor: Important este să se producă o schimbare de mentalitate. Să fim conștienți că fiecare dintre noi, dacă lăsăm mașina acasă cel puțin din când în când, putem fi parte din soluție. E adevărat că, pentru a se produce schimbarea, trebuie să avem și condițiile pentru alte tipuri de deplasare. Dar de asta ne-am ocupat noi, Primăria, și continuăm să promovăm astfel de proiecte.

Pentru ca transportul public să fie o alternativă bună, în acești ultimi ani am înnoit toată flota Tursib, iar sistemele de informare a călătorilor, configurarea călătoriei și de plată sunt digitale acum, inclusiv printr-o aplicație mobilă – Sibiu Bus. Datorită componentelor smart ale sistemului, spre exemplu, se poate vedea în aplicație cât de încărcat este autobuzul și timpul real de sosire în stație a autobuzului. Și managementul flotei se face tot digital, prin intermediul echipamentelor GPS care conectează întreaga flotă cu dispeceratul.

Propunerile mele și ale echipei FDGR care candidează pentru Consiliul Local pentru acest domeniu vizează în principal extinderea transportului public către Zona Metropolitană. Pentru aceasta avem proceduri de achiziție în desfășurare pentru 36 de autobuze electrice, din care 16 vor reveni municipiului Sibiu pentru a crește capacitatea de transport și a acoperi mai bine orașul și traseele spre și dinspre Zona Metropolitană.

Pe termen mai lung, cel mai important proiect ar fi cel de amenajare a infrastructurii pentru un tren periurban care să conecteze partea de sud a municipiului, dinspre Șelimbăr, cu zona industrială vest. Am contractat deja serviciile de consultanță pentru a face pași concreți în direcția asta: o analiză a cadrului legislativ în domeniu și un plan de acțiune etapizată. Consultantul va elabora și documentația pe care o vom depune la Direcția Generală Programe Europene Transport și documentația pentru parteneriatul de colaborare cu Ministerul Transporturilor.

Am investit mult și în infrastructura velo. Am creat în acești ani peste 18 km de piste pentru biciclete, mai sigure, separate de calea de rulare auto și pietonală.

Cel mai important proiect a fost amenajarea pistelor pe malurile Cibinului și mă bucur să constat că este apreciat și utilizat de sibieni. Un rezultat frumos am avut și cu amenajarea Căii Dumbrăvii ca arteră smart, unde am prioritizat transportul public prin crearea unei benzi dedicate și am amenajat piste pentru biciclete în dublu sens. Deplasarea spre o zonă importantă de timp liber – Pădurea Dumbrava – se poate face și în acest mod acum. De altfel, în același mod vom amenaja și Calea Șurii Mici. Tot la acest capitol, să nu uităm de sistemul Sibiu Bike City prin care cei care nu au o bicicletă personală, pot închiria una.

Bineînțeles că avem un plan pentru extinderea rețelei de piste pentru biciclete, pentru a exista o continuitate a acestora și pentru a asigura legăturile între cartiere și obiective de interes public. Cel mai amplu proiect va fi cel de continuare a pistei de pe malurile Cibinului, în amonte și aval de tronsonul deja realizat. Pe bicicletă se va putea ajunge până în zona industrială est, respectiv până în cealaltă parte a orașului, în cartierul Turnișor, aceasta din urmă fiind conectată cu cea de pe drumul peste Câmpșor, până în cartierul Ștrand.

Deplasarea pietonală este o alternativă foarte bună pentru Sibiu, un oraș al distanțelor scurte. E și un oraș atât de frumos de văzut în plimbare! Așa că, pentru a încuraja și mersul pe jos, am început să optimizăm trotuarele, iar în cartierele de blocuri, acolo unde am identificat spațiu, am creat și mici zone de odihnă.

Tot pentru a încuraja mersul pe jos, un alt proiect care îmi doresc să fie implementat este cel de amenajare a unei promenade pe malul Cibinului dinspre str. Râului.

Rep.: Cum se poate evita o situație gen Cartierul Arhitecților pe Calea Șurii Mici, unde se construiește intens în ultimii ani?

A.F.: Nici nu se poate compara. Pentru că încă din PUG-ul din 2011există prevederi clare privind dezvoltarea urbanistică a noilor cartiere, inclusiv obligațiile ce intră în responsabilitatea dezvoltatorilor cu privire la asigurarea circulațiilor și a locurilor de parcare.

Noi, ca Primărie, suntem conectați la modul în care se dezvoltă zona aceasta. Am finalizat proiectarea pentru coridorul de mobilitate de pe Calea Șurii Mici, cu bandă dedicată pentru transportul public și piste pentru biciclete, dar și cu modernizarea drumului. În plus, am creat un nou drum de legătură între zona vest și cartierele care se dezvoltă pe Calea Șurii Mari – strada Bruxelles, care este finalizată și în curs de recepție. În prezent se lucrează și la amenajarea străzii Varșovia. Toate acestea pentru a atenua aglomerația în trafic.

Nu ne-am gândit doar la mobilitate, ci și la utilitățile publice. Vom construi o creșă cu grădiniță pe Calea Șurii Mici – proiectul este depus pentru obținerea finanțării europene. Avem și SF-ul realizat pentru acest proiect, așa că după ce avem fondurile putem să ne apucăm de treabă. În proximitate, în Piața Cluj, vom construi încă o creșă cu grădiniță – pentru aceasta avem deja și semnat contractul de finanțare din fonduri europene. Urmează și o școală nouă pe Calea Șurii Mici. Deci, anticipăm și luăm măsuri pentru a răspunde creșterii nevoii de astfel de servicii, pentru că au fost deja aprobate sau sunt în lucru mai multe PUZ-uri pentru proiecte imobiliare în zonă. Aici vreau să subliniez ceva: este important să dezvoltăm infrastructura educațională în mai toate cartierele, acoperind astfel nevoile pe întreg teritoriul administrativ al municipiului, nu printr-o unitate foarte mare, într-o anumită zonă.

În altă ordine de idei, prin noul PUG am agreat o creștere a regimului de înălțime în această zonă astfel că va rămâne mai mult spațiu pentru zone verzi, spre exemplu, dar și pentru construcția altor obiective de utilitate publică.

Rep.: Mai sunt măsuri care pot fi luate pentru a diminua ambuteiajele în trafic, în special în zonele de intrare în oraș, în orele de vârf? Drumuri noi de legătură sau modificări ale sensurilor unice?

A.F.: Normal că există măsuri pe care le putem lua. În Planul de Mobilitate Urbană sunt indicate o serie întreagă de soluții pe care le-am prioritizat și pe care le aplicăm etapizat.

Pe unele le-am și aplicat deja și am vorbit despre drumurile de legătură pe care le-am realizat. Le-am gândit integrat cu alte proiecte. Vă și dau un exemplu: pentru a atenua aglomerația dinspre zona industrială vest am implementat 3 proiecte corelate: drumul nou peste Câmpșor, extinderea podului Alba Iulia cu o bandă și drumul nou de legătură pe str. Bruxelles. Urmează crearea drumului de legătură pe str. Varșovia și coridorul de mobilitate de pe Calea Șurii Mici.

Pentru o mai bună conexiune cu Șelimbărul, am prelungit strada Oașa, alternativă la intrarea pe bulevardul Milea și str. Ștefan cel Mare. La intrarea în oraș dinspre Cisnădie, drumul nou de legătură care va atenua problemele în trafic – este deja contractat și încep lucrările în următoarea perioadă. Pentru intersecția șoseaua Alba Iulia – bulevardul Milea propun crearea unui coridor subteran și suprateran pentru atenuarea blocajelor. Urmează să contractăm alcătuirea documentațiilor.

De altfel, fiecare drum nou de legătură pe care îl propunem, nu numai la intrări, ci și în alte zone din oraș, va crește mobilitatea. De aceea am și inclus în platforma mea pentru următorii 4 ani mai multe drumuri de legătură noi între cartiere. Cele mai importante sunt cele între Calea Șurii Mari – cartier Veterani – cartier Tineretului și cel între Calea Șurii Mari și cartierul Gușterița. Un altul, între str. Ocnei și podul Maria Tereza va ușura legătura dintre orașul de sus și orașul de jos. Amintesc aici încă un proiect important din acest punct de vedere – modernizarea Căii Șurii Mari, un proiect având ca scop diminuarea blocajelor în trafic în această zonă de intrare în oraș.

Sensurile giratorii pe care le-am creat treptat au fost cu siguranță un pas important pentru fluidizare. Dacă vă aduceți aminte, Sibiul era la un moment dat catalogat “orașul giratoriilor”. Ei bine, au fost esențiale în atenuarea aglomerărilor din intersecții.

O altă măsură pe care am început să o aplicăm etapizat este instalarea de semafoare cu buton pentru pietoni. Acestea nu doar cresc siguranța pentru cei care traversează, dar fluidizează și traficul. Și multe alte măsuri pe care le-am luat deja și pe care le propunem, ținând cont de specificul Sibiului și de spațiul dat.

Rep.: Cum credeți că va arăta traficul în oraș în momentul în care asocierea în domeniul transportului în zona metropolitană va deveni funcțională?

A.F.: Cu siguranță se va îmbunătăți considerabil și se vor crea condițiile pentru o scăderea a nivelurilor de trafic la orele de vârf, pentru că un autobuz poate înlocui teoretic 50 de mașini personale. Rămâne să convingem cetățenii să și folosească transportul public.

În primul rând transportul public este mai economic decât utilizarea mașinii personale. În cazul Sibiului, transportul public este subvenționat în proporție de peste 70% de Primărie, menținându-se astfel un cost scăzut al călătoriei. Precizez aici că și celelalte localități care vor beneficia de transport metropolitan au obligația de a susține financiar transportul public, utilizând aceeași formulă de calcul a subvenției.

Autobuzele sunt noi și moderne, deci transportul public este și confortabil. Și dacă te deplasezi cu transportul public nu mai ai problema găsirii unui loc de parcare. Mai mult, am început crearea de benzi speciale pentru autobuze și propunem continuarea acestuia, inclusiv prin prioritizarea mijloacelor de transport în comun în intersecțiile semaforizate, prin echipamente smart.

Rep.: Cum colaborați cu autoritățile din jurul Sibiului pentru a îmbunătăți mobilitatea între localități?

A.F.: Colaborarea cu primarii localităților care fac parte din ADI Transport Metropolitan a fost foarte bună și eficientă. Am parcurs rapid procedurile organizatorice și sunt chiar deschiși în a găsi soluții și a se implica în proiecte pentru comunitățile noastre. Le mulțumesc și pe această cale. Cu siguranță, vom colabora la fel de bine și în ADI Pol Dezvoltare pentru că este normal ca toți primarii să își dorească să își mulțumească comunitățile.

Rep.: Eliberarea de mașini a Pieței Mici și a Pieței Schiller a fost foarte bine primită de sibieni. Plănuiți extinderea spațiilor pietonale în oraș?

A.F.: Știu că majoritatea au primit bine extinderea pietonalului din centrul istoric, chiar dacă au fost și voci împotrivă. Cât despre continuarea extinderii acestuia în zona centrală, am studiat acest aspect și trebuie să avem în vedere că centrul istoric al Sibiului este viu datorită evenimentelor care se desfășoară în acest spațiu public, este locuit și trebuie să îl menținem funcțional. În plus, este sistematizat cu sensuri unice și deci orice închidere a unei zone ar perturba fluența circulației. Prin urmare, nu mai prea sunt străzi sau zone care să se preteze. Totuși, str. Piața Cibin este propusă ca pietonală prin proiectul de reamenajare a zonei pieței Cibin.

Rep.: Există soluții de îmbunătățire pentru pistele de biciclete trasate pe carosabil?

A.F.: Sibiul este un spațiu dat ca infrastructură de drumuri. În unele cazuri putem lărgi străzile sau le putem reorganiza pentru a crea piste mai sigure. În alte cazuri însă, nu. Eu totuși consider că dacă șoferii și bicicliștii se respectă reciproc în trafic, aceste piste pot fi utilizate în siguranță.

Mi-aș fi dorit să putem amenaja piste separate peste tot, dar realitatea din teren nu permite. Nu poți muta construcțiile existente de la frontul străzilor, pentru a le lărgi. În cazul unor artere pe care deja există construcții, atât PUG-ul din 2011, cât și PUG-ul la care lucrăm acum, prevăd retrageri mai mari ale clădirilor, iar asta va permite în timp lărgirea străzilor și amenajarea de piste pentru biciclete. Un exemplu în acest sens ar fi Calea Dumbrăvii, unde se văd deja rezultatele. Deci, aceste probleme se pot rezolva în timp. În zonele neconstruite, în schimb, rezolvarea e mai simplă. Acolo putem crea infrastructura adaptat la realitatea din prezent – am dat deja exemplele noilor drumuri de legătură, care includ și piste pentru biciclete.

Am încercat și soluția instalării de separatoare, așa cum sunt și pe coridorul Ștrand – parcul Sub Arini, dar pe bulevardele mari mașinile de salubrizare și deszăpezire au în acestea un impediment în curățarea adecvată a zonei de lângă borduri unde, de altfel, se adună cea mai multă murdărie.

Rep.: Cum implicați comunitatea locală în procesul decizional referitor la mobilitatea urbană și cum încurajați feedback-ul și participarea publică?

A.F.: Comunitatea a fost și continuă să fie implicată în măsura în care dorește să își exprime opinia. Cetățenii pot transmite în permanență sugestii pe canalele noastre de comunicare – și am primit un număr foarte mare de astfel de opinii, mai ales prin Sibiu City App. Le analizăm și în măsura în care sunt fezabile și servesc comunității extinse, le și implementăm. Pe anumite regulamente sau proiecte, cu impact major, am organizat consultări sau dezbateri publice – cel mai recent exemplu este acțiunea amplă de consultare publică pe tema noului PUG, când pe lângă mai multe sesiuni de dezbatere în format fizic, cetățenii au putut transmite opinii și sugestii într-o perioadă mai lungă de 2 luni.

Rep.: Ce lecții și exemple de bune practici considerați că ar putea fi preluate și aplicate în Sibiu pentru a îmbunătăți mobilitatea urbană?

A.F.: Spre exemplu, pentru precedentul Plan de Mobilitate am plecat la Viena împreună cu elaboratorul și cu o echipă din Primărie, ne-am întâlnit cu reprezentanți ai Primăriei capitalei austriece, ai companiei de transport și cu specialiști pe mobilitate. Pentru crearea sistemului Sibiu Bike City de acolo ne-am inspirat.

Dar și înainte am privit spre orașele mari europene pentru a căuta soluții potrivite. Sistemul de sensuri unice, cu insule de liniștire, și sensurile giratorii care fluidizează traficul sunt soluții pe care le-am adoptat văzând rezultatele din alte orașe.

La fel și înființarea zonelor pietonale pe care le-am văzut în orașe cu centre istorice puternice. Și amenajarea malului Cibinului a fost tot un exemplu de bună practică pe care l-am importat, adaptat la specificul nostru.

Și vom continua să studiem și să importăm modele de bune practici. Nu inventăm noi roata. Un exemplu de proiect propus pentru viitor ar fi crearea unor stații intermodale care vor conecta stațiile trenului periurban, cu stații de autobuz și bike.

Publicat la Comanda Forumului Democrat al Germanilor din România – organizația județeană Sibiu, cod AEP 23240044