Agricultura Sibiului se schimbă sub presiunea naturii tot mai capricioase: fermierii renunță la unele culturi și caută soluții pentru viitor

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Seceta și schimbările climatice sunt considerate principalele amenințări pentru agricultura românească, însă datele oficiale arată că fermierii sibieni au început deja să se adapteze. În ultimii cinci ani, suprafața agricolă a județului a rămas aproape neschimbată, însă structura culturilor s-a modificat vizibil, producția de porumb a crescut puternic, zootehnia a înregistrat cel mai bun an în 2025.

Specialiștii în agricultură spun că județul nostru traversează o „schimbare structurală”, însă lipsa sistemelor de irigații, costurile tot mai mari și efectele secetei rămân motive serioase de îngrijorare. Datele reies dintr-un răspuns transmis Redacției TRIBUNA de Direcția pentru Agricultură Județeană Sibiu.

Aproape aceeași suprafață agricolă, dar alte priorități

La prima vedere, agricultura sibiană pare stabilă. Între 2021 și 2025, suprafața totală cultivată la nivelul județului a oscilat foarte puțin, între 82.584 și 84.189 de hectare. Cel mai slab an din această perioadă a fost 2022, cu 82.584 hectare cultivate, în timp ce recordul a fost atins în 2023 și 2024, când fermierii sibieni au lucrat câte 84.189 hectare. În 2025, suprafața totală cultivată a scăzut ușor, până la 83.381 hectare. Dincolo de această aparentă stabilitate, cifrele arată însă că agricultorii și-au schimbat opțiunile.

Porumbul, pariul câștigător al fermierilor sibieni în ultimilor ani

Dacă există o cultură care domină agricultura sibiană, aceasta este porumbul. În 2021 era cultivat pe 27.668 hectare, iar în 2025 suprafața a ajuns la 29.623 hectare, ceea ce reprezintă cea mai importantă creștere dintre toate culturile analizate de Direcția Agricolă.

În același timp, alte cereale au pierdut teren. Suprafața cultivată cu triticale (un hibrid între grâu și secară) a scăzut de la 1.026 hectare la 700 hectare, cea cu orz de la 1.003 la 610 hectare, iar cea cu ovăz de la 450 la doar 270 hectare. Singura cultură care și-a păstrat aproape neschimbată suprafața este grâul, care se menține de mai mulți ani la aproximativ 3.648 hectare.

Potrivit DAJ Sibiu, aceste modificări sunt strâns legate de adaptarea fermierilor la condițiile climatice și la realitățile economice. „Aceste modificări pot fi asociate cu adaptarea fermierilor la condițiile climatice, în special la perioadele de secetă, precum și la cerințele pieței, rentabilitatea culturilor și costurile de producție”, se arată în răspunsul transmis de către DAJ Sibiu redacției Tribuna.

Recoltele nu au scăzut, dimpotrivă

Interesant este că, în pofida avertismentelor privind schimbările climatice, producțiile agricole nu indică o prăbușire a agriculturii sibiene. La porumb, producția a crescut de la 157.708 tone în 2021 la 207.361 tone în 2024 și 2025. Practic, fermierii sibieni recoltează astăzi cu aproape 50.000 de tone mai mult porumb decât în urmă cu cinci ani. Și grâul a avut o evoluție pozitivă. Dacă în 2021 producția era de 15.233 tone, în 2025 aceasta a ajuns la 18.240 tone, cel mai bun rezultat din perioada analizată.

La celelalte culturi evoluțiile au fost mai oscilante. Producția de triticale a variat între 2.800 și 4.321 tone, cea de orz între 2.160 și 3.310 tone, iar ovăzul a înregistrat o scădere accentuată după 2023, când producția a coborât de la aproape 1.900 de tone la numai 540 de tone în ultimii doi ani.

Seceta schimbă deciziile fermierilor: doar trei hectare din o sută pot fi irigate

Potrivit specialiștilor Direcției Agricole, alegerea culturilor este influențată în primul rând de condițiile climatice. „Schimbările climatice și perioadele de secetă au avut o influență semnificativă asupra deciziilor fermierilor, determinându-i să se orienteze către culturi mai bine adaptate condițiilor de mediu și cu un risc economic mai redus”, precizează instituția.

Vulnerabilitatea agriculturii sibiene în fața secetei este amplificată de lipsa infrastructurii de irigații. Deși Direcția Agricolă avertizează că un episod sever de secetă ar putea afecta atât culturile vegetale, cât și zootehnia, instituția nu deține o evidență a suprafețelor irigate din județ, însă consideră că Sibiul este mai puțin vulnerabil decât regiunile din sud-estul țării. Pe lângă climă, fermierii țin cont și de costurile de producție, posibilitățile de valorificare a recoltei și schemele de sprijin financiar disponibile.

Datele Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare completează însă această imagine: la nivelul județului Sibiu existau, la sfârșitul anului 2021, doar 2.605 hectare amenajate pentru irigații, dintre care 1.173 hectare în sisteme și 1.432 hectare prin amenajări locale. Raportat la cele peste 83.000 de hectare cultivate anual în județ, rezultă că mai puțin de 3,2% din terenurile agricole beneficiază de infrastructură de irigații.

Zootehnia, între declin și revenire

Pe de altă parte, datele privind efectivele de animale oferă poate cea mai surprinzătoare imagine. Între 2021 și 2024, numărul oilor a scăzut de la 540.242 la 483.055 capete, iar efectivele de porci au coborât de la 34.294 la 29.395 capete. În schimb, bovinele au crescut constant, de la 55.824 la 57.757 capete, iar caprinele de la 17.827 la 21.593 capete.

Anul 2025 schimbă însă complet imaginea. Potrivit datelor oficiale, efectivele cresc spectaculos la toate categoriile: 76.880 bovine, 61.794 suine, 963.600 ovine, 47.744 caprine și peste 1,14 milioane de păsări. Direcția Agricolă consideră că aceste cifre indică menținerea interesului fermierilor pentru sectorul zootehnic, în paralel cu dezvoltarea culturilor vegetale.

Agricultura fără ferme de stat și fără terenuri abandonate

Din răspunsul transmis Tribunei reiese și că în județul Sibiu nu mai există exploatații agricole de stat. În același timp, Direcția Agricolă afirmă că nu există zone afectate de abandonul terenurilor agricole. Instituția nu deține însă date privind numărul fermelor active și evoluția acestora în ultimii cinci ani și nici o situație centralizată privind valoarea totală a producției agricole la nivelul județului.

Cele mai mari probleme ale agricultorilor sibieni

Potrivit DAJ Sibiu, principalele dificultăți reclamate de agricultori sunt efectele schimbărilor climatice și ale secetei, creșterea costurilor de producție și volatilitatea prețurilor produselor agricole. La acestea se adaugă lipsa forței de muncă, accesul dificil la finanțare și necesitatea adaptării exploatațiilor agricole la noile condiții economice și climatice.

Toate aceste elemente îi determină pe specialiștii Direcției Agricole să concluzioneze că „Agricultura sibiană traversează o perioadă de transformare profundă, structurală, în care sectorul zootehnic se modernizează și diversifică, iar culturile predominante câștigă teren.