"Patria poate să îmi ceară să mor pentru ea”

* Bănuiesc că îl ştiţi pe acel nobil francez cu mul­te nume: Charles-Louis de Secondat, baron de la Brede et de Montesquieu (1689-1755). El a spus o frază memorabi­lă, pe care ar trebui să o reţină toţi oamenii politici: "Patria poate să îmi ceară să mor pentru ea, dar nu are dreptul să-mi pretindă să mint". * Mircea Anghelescu a publicat o carte-document "Poarta neagră. Scriitorii şi închisoarea" (Editura Polirom). N-o să credeţi câţi literaţi români au zăcut prin puşcării sub diferite regi­muri şi diverse acuzaţii, de la Al. Russo, Gr. Alexandrescu , C. Bolliac, Al. Macedonski, loan Slavici, O. Goga, la N. D. Cocea, I. D. Sârbu, Mircea Damian, Tudor Arghezi, Geo Bogza,  Zaharia Stancu, Dinu Pillat, C. Noica, N. Steinhardt, Al. Paleologu etc. Unora le-a folosit. * Aţi crezut că turcoaicele fac doar cafele şi au grijă de copii? Vă înşelaţi, fiindcă multe se implică în viaţa socială. Una a lansat panseul: "Când politicienii se gândesc la noi, e bine. Când gândesc în locul nostru, nu." Ai noştri se gândesc numai la ei. * Prietenii îmi mai spun cine mă înjură prin oraş sau pe calculator. Le răspund precum actorul american, evreu la origini George M. Cohen: "Nu-mi pasă ce spuneţi despre mine, atâta timp cât mă pomeniţi şi nu-mi greşiţi numele!" Vorba ceea: Foaie verde lobodă, gura lumii-i slobodă. * O carte de citit este "Istoria relaţiilor internaţionale. Europa în perioada anilor 1919-1947". Iată ce-i scria Hitler lui Carol al II-lea la 15 iulie 1940: "/.. ./După războiul mondial (n.n.-Pri­mul), România, favorizată de o şansă excepţională, a dobândit de la trei state teritorii, pe care, după părerea mea, nu le mai poate păstra mult timp, din punctul de vedere al politicii de forţă/…/ Dacă România este astăzi silită ca pe calea concesiei să înapoieze teritoriile pe care le-a dobândit, aceasta nu reprezintă altceva decât ceea ce previziunea ome­nească trebuia să se aştepte a se întâmpla într-o zi /…/"Epistola se încheie cu o ameninţare prea puţin voalată, aşa că bietul Carol a cedat Ungariei nordul Ardealului şi Bulgariei, Cadrilaterul, după care şi-a luat amanta, averea şi-au plecat în lume, lăsându-i lui Mihai I tronul,care, la rândul lui, i-a pa­sat generalului Ion Antonescu toate belelele. Mai departe ştiţi ce a urmat. * Unul din marile defecte ale românilor este că se amestecă prea mult în politică, şi cei ce au habar, dar, mai ales, cei care nu ştiu, însă ”cred că aşa şi pe dincolo". Mai trag cu ochiul şi la posturile străine tv. Păi, francezul, neamţul, englezul, italianul, când ajunge acasă de la muncă, după ce mănâncă, până îl biruie somnul, vrea să vadă o emisiune de divertisment, un film, o piesă de teatru, un concert, un reportaj de că­lătorie, nu talk-show-uri politice şi publicitate, bali­verne scoase pe goarnă de aceiaşi inşi unsuroşi, agramaţi şi aceleaşi băbăciuni vopsite gros şi vorbind împre­jur. * Alain Pompidou a publicat un masiv volum despre tatăl său Georges Pompidou, fost preşedinte şi prim-ministru al Franţei (540 pagini, 24 euro). Se pare că, în tinereţe, G.P, a fost mare fustangiu şi scrie fiul lui: "Îi plăceau în special femeile măritate, fiindcă erau mai "confortabile după părerea lui". Avea dreptate.