Cu cărţile pe faţă

* În numele ARBOmedia, cu sediul în Bucureşti, directorul Alin Alecu ne-a trimis o misivă, cu prilejul împlinirii a 20 de ani ”de colaborare fructuoasă”, cu convingerea că relaţia ARBOmedia – Tribuna va continua şi în vii­tor, cu aceeaşi eficienţă. (Pentru cine nu ştie ARBOmedia "reprezintă în prezent cea mal vastă reţea de me­dia diversificată din România internet, radio, televiziune, presă scrisă şi afişaj”). * După multă vreme, cu surprindere, am primit o scrisoare de la Margareta Schotsch din Richiş, str. Principală nr. 14. Culmea este că femeia, ajunsă la vârsta de 84 de ani, se confruntă cu aceleaşi necazuri vechi, despre care am mal scris (ca să vedeţi cum se rezolvă problemele oamenilor în România capitalistă!) Pe scurt, are nişte vecini zurba­gii, cu bar de noapte, tămbălău "de la 23 la 5 diminea­ţa", toleraţi, se pare, şi de Primăria Biertan, şi de Poliţia Dumbrăveni. Femeia este disperată pentru că nu-şi poate duce anii senectuţii în linişte şi pace. Dacă cei de-ai locului nu sunt în stare să aducă lu­crurile pe un făgaş normal, le sugerez organelor jude­ţene să intervină, cu un control inopinat instrumentat de doamna Daniela Cîmpean, că tot se apropie campania electorală. * Zice că e liber să te dai cu bicicleta pe pista dintre Şelimbăr şi Pădurea Sopa, asfaltată şi marcată complet. N-a costat "decât’’ 2,138 milioane de lei. Şi pe pista de pe strada G. Coşbuc se poate plimba oricine, doar că deocamdată am aflat un singur intere­sat, care vine cu maşina, pedalează 50 de metri cu bicicleta (fiindcă atât măsoară!) după care îşi continuă drumul cu bicicleta în portbagaj. (Eu l-aş face măcar cetăţean de onoare dacă nu primar pe cel care a avut ideea acelei piste absolut inutile. Cu banii cheltuiţi mai bine îşi asfalta curtea!) * Nici Cimitirul nu e ocolit de birocraţie: dacă ţi-a expirat contractul de închiriere a mormântului, trebuie să începi umblătura după acte în original, copii, apostile notariale etc. Când oi avea bani suficienţi şi pile, jur să-mi fac crematoriu privat şi scurtez drumul sufletelor spre înaltul cerului. * Se pare că mă număr printre cei despre care Constantin Noica zicea că va veni vremea când veţi înţelege că limitele interioare sunt mai greu de de­păşit decât cele exterioare. * Mare bucurie mare că toate şcolile din judeţul Sibiu, în această toamnă au primit autorizaţie de funcţionare. Da, dar aţi socotit câte au mai rămas în sate şi cine sunt dascălii? Învăţământul de la noi a scăzut dramatic şi cantitativ, şi calitativ. Asta-i buba, nu că au şcolile aviz de funcţionare de la pompieri. * De la Mihai (Mitiţă) Roman, eco­nomist pensionar, am primit o plachetă de versuri intitulată "Taina şoaptelor". Aşa cum mărturiseşte autorul în prefaţă, "firul călăuzitor" al cărţii este iubirea sub diferitele ei ipostaze: "Să vii din nou, iubito,/Pe alei­le cu tei, Cu inima să scriem,/Romanţa dragostei/…/" sau: "Te aştept cu drag, iubito,/În casa mea să te pri­mesc, /Cu faţa îmbujorată pe care s-o sărut,/Ca în cli­pa de început/…/" şi: "Pe o coală de hârtie,/Aştern un vers duios,/Ca el să ajungă sigur,/În visul tău fru­mos/…/"Aşa cum nu tot ce zboară, se mănâncă, nu tot ce rimează e poezie. * Pentru unii, Târgul Olarilor de la Sibiu din acest an a reprezentat un succes. Eu vă spun că ediţiile organizate de Horst Klusch -cu o selecţie riguroasă a exponatelor – erau mai autentic naţionale şi tradiţionale. Ne îndreptăm cu paşi mărunţi, dar siguri, spre transformarea târgului în bâlci, cu accent prepon­derent comercial.