"Fata mea de la Sibiu, din strada muscală"

* De când şi-a luat tălpăşiţa, mutându-se cu arme şi bagaje în ţara strămoşilor lui roxolani, l-am cam uitat pe Walter Johrend şi, vorba ceea, ochii care nu se văd se uită. Încercând să fac un pic de ordine prin: bibliotecă, am dat peste un volum mai vechi, "Frumuseţile Patriei" (2012), nu cu peisaje, ci cu…fete: "Fata mea de la Sibiu/din strada muscală/avea tată cu chipiu/securist de fală/şi un soţ puţin chefliu/foarte rău de boală/Fata mea de la Sibiu/din strada muscală/ şi-aminti la un hapciu/că-ntr-o zi, la şcoală/mă rugase să îi scriu/un rondel în poală/Oare-acum e prea târziu? "Răspund eu în locul fetei, devenită bunică: e târziu, tataie sau îţi place mai mult moldovenescul babacă?/ * Pe la începutul secolului al 18-lea, mitropolitul Anton Ivireanul îi muştruluia pe supuşii din Ţara Românească: "Că ce neam înjură ca noi, de lege, ne cruce, de cuminecătură, de morţi, de comindare (praznic-n.n.), de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie şi de toate tainele sfintei biserici, şi ne ocărâm, şi ne batjocorim înşine legia? Cine din păgâni face aceasta sau care-şi măscăreşte legia ca noi? Şi încă n-a făcut tot "inventarul" înjurăturilor noastre, cele cu trimitere la neamuri fiind la fel de bogate. Oricum, nici în acest domeniu nu suntem lideri, vecinii unguri având sudalme mai zemoase. * În "Îndreptarea legii" din Ţara Românească la 1652, la glava 108, zaceala 2, se spune: "Cela ce va zice unei muieri curvă, care adevărat, înainte, va fi fost curvă, iară după aceea se va înţelepţi şi va fi atunci muiere de cinste, acela iară nu se va pedepsi". Or fi şi excepţii, dar eu ştiu o zicală din popor: "Din cocoş nu: faci găină, nici din curvă gospodină. * Nicolae lorga, în revista "Neamul Românesc" din 23 aprilie 1937, puritan cum îl ştim, publica o listă a scriitorilor "pornografi pe primele locuri aflându-se: H. Bonciu, Geo Bogza, N. D. Cocea, I. Peltz, Damian Stănoiu, dar, mai jos, aflându-i şi pe Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Felix Aderca, G.Călinescu /?/. Mă întreb, ce-ar zice despre ce se publică în zilele noastre? * Probabil ştiţi că austriecii au fost stăpâni în Oltenia (Vâlcea, Romanaţi, Gorj, Dolj. Mehedinţi) în pe­rioada 1716-1739. N-au răzbit să-i "domesticească" pe olteni, aşa că au fost bucuroşi când au revenit otomanii şi i-au alungat. Ardelenii au fost mai uşor de "îmblânzit" (civilizat) şi rezultatele se văd. * La TV 5 Monde am văzut un documentar despre Israel. Între altele, am aflat că toţi tinerii fac trei ani de armată obliga­toriu, iar fetele, doi. Nu se arătau reticenţi, conside­rând că "în armată învăţăm disciplina, ne maturizăm, ne cunoaştem între noi şi mulţi, acolo, îşi găsesc perechea pentru o viitoare căsătorie". Erau spusele unei fete şi n-am motive să n-o cred.  Mulţi dintre adolescenţii noştri sunt nişte pămpălăi, cu tendinţe de îngrăşare, efeminaţi, inutili în cazul unei conflagraţii. Dacă ne bazăm numai pe NATO, consideraţi că suntem ca şi sin­guri. * De curând am aflat că există o poetă şi proza­toare, eseistă şi traducătoare, Rodica Drăghicescu (n. 1962), care scrie în româneşte, franţuzeşte şi nem­ţeşte. Mi-a atras atenţia doar prin ce-a spus într-un interviu: "Când află că sunt româncă, francezilor li se schimbă lumina ochilor şi plăcerea vorbei. Devin opaci, nu te mai văd, se chircesc în dialogul cu tine, se îndepărtează cu eleganţă. "Sunt, într-adevăr, cam reticenţi francezii, dar nu doar cu românii, ci cu toţi străinii, dar un român se poate integra mult mai uşor în Franţa decât în Germania, dovadă Emil Cioran, Eugen lonescu, Constantin Brâncuşi, Petru Dumitriu, George Enescu, Henri Coandă etc. Dar poate sunt subiectiv fiind francofil.